Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, şi a zis: ÑVorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,C‚nd veţi intra Ón ţara pe care v-o dau, păm‚ntul să se odihnească, să ţină un Sabat Ón cinstea Domnului.

Şase ani să-ţi semeni ogorul, şase ani să-ţi tai via, şi să str‚ngi roadele.

Dar anul al şaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru păm‚nt, un Sabat ţinut Ón cinstea Domnului: Ón anul acela să nu-ţi semeni ogorul, şi să nu-ţi tai via.

Să nu seceri ce va ieşi din grăunţele căzute de la seceriş, şi să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru păm‚nt.

Ceea ce va ieşi de la sine din păm‚nt Ón timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ţie, robului şi roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua şi străinului care locuieşte cu tine, vitelor tale şi fiarelor din ţara ta; tot venitul păm‚ntului să slujească de hrană.

Să numeri şapte săptăm‚ni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptăm‚ni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.

Œn a zecea zi a lunii a şaptea, să pui să sune cu tr‚mbiţa răsunătoare; Ón ziua ispăşirii, să sunaţi cu tr‚mbiţa Ón toată ţara voastră.

Şi să sfinţiţi astfel anul al cincizecilea, să vestiţi slobozenia Ón ţară pentru toţi locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se Óntoarcă la moşia lui, şi fiecare din voi să se Óntoarcă Ón familia lui.

Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănaţi, să nu seceraţi ce vor aduce ogoarele de la ele, şi să nu culegeţi via netăiată.

Căci este anul de veselie: să-l priviţi ca ceva sf‚nt. Să m‚ncaţi ce vă vor da ogoarele voastre.

Œn anul acesta de veselie, fiecare din voi să se Óntoarcă la moşia lui.

Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru, sau dacă cumpăraţi ceva de la aproapele vostru, nici unul din voi să nu Ónşele pe fratele lui.

Să cumperi de la aproapele tău, socotind anii de la anul de veselie, şi el să-ţi v‚ndă socotind anii de rod.

Cu c‚t vor fi mai mulţi ani, cu at‚t să ridici preţul; şi cu c‚t vor fi mai puţini ani, cu at‚t să-l scazi; căci el Óţi vinde numai numărul secerişurilor.

Nici unul din voi să nu Ónşele deci pe aproapele lui, şi să te temi de Dumnezeul tău; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Œmpliniţi legile Mele, păziţi poruncile Mele şi Ómpliniţi-le; şi veţi locui fără frică Ón ţară.

Ţara Óşi va da roadele, veţi m‚nca din ele şi vă veţi sătura, şi veţi locui fără frică Ón ea.

Dacă veţi zice: ,Ce vom m‚nca Ón anul al şaptelea, fiindcă nu vom semăna şi nu vom str‚nge roadele?í Eu vă voi da binecuv‚ntarea Mea Ón anul al şaselea, şi păm‚ntul va da roade pentru trei ani.

C‚nd veţi semăna Ón anul al optulea, veţi m‚nca tot din vechile roade; p‚nă la al nouălea an, p‚nă la noile roade, veţi m‚nca tot din cele vechi.

Păm‚nturile să nu se v‚ndă de veci; căci ţara este a Mea, iar voi sunteţi la Mine ca nişte străini şi venetici.

De aceea Ón toată ţara pe care o veţi stăp‚ni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru păm‚nturi.

Dacă fratele tău sărăceşte şi vinde o bucată din moşia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai de aproape, să vină şi să răscumpere ce a v‚ndut fratele său.

Dacă un om n-are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare, şi-i stă Ón putinţă lui singur să facă răscumpărarea, să socotească anii de la v‚nzare, să dea Ónapoi cumpărătorului ce prisoseşte, şi să se Óntoarcă la moşia lui.

Dacă n-are cu ce să-i dea Ónapoi, lucrul v‚ndut să răm‚nă Ón m‚inile cumpărătorului p‚nă la anul de veselie; la anul de veselie, el să se Óntoarcă la moşia lui, şi cumpărătorul să iasă din ea.

Dacă un om vinde o casă de locuit Óntr-o cetate Ónconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare p‚nă la Ómplinirea unui an de la v‚nzare; dreptul lui de răscumpărare să ţină un an.

Dar dacă această casă, aşezată Óntr-o cetate Ónconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată Ónainte de Ómplinirea unui an Óntreg, ea va răm‚ne de veci cumpărătorului şi urmaşilor lui; iar Ón anul de veselie să nu iasă din ea.

Casele din sate, care nu sunt Ónconjurate cu ziduri, să fie privite ca ţarini de păm‚nt: ele vor putea fi răscumpărate, şi cumpărătorul va ieşi din ele Ón anul de veselie.

C‚t priveşte cetăţile Leviţilor şi casele pe care le vor avea ei Ón aceste cetăţi, Leviţii să aibă un drept necurmat de răscumpărare.

Cine va cumpăra de la Leviţi o casă, să iasă Ón anul de veselie din casa v‚ndută lui şi din cetatea Ón care o avea; căci casele din cetăţile Leviţilor sunt averea lor Ón mijlocul copiilor lui Israel.

Ogoarele aşezate Ón jurul cetăţilor Leviţilor nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăp‚ni de veci.

Dacă fratele tău sărăceşte, şi nu mai poate munci l‚ngă tine, să-l sprijineşti, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască Ómpreună cu tine.

Să nu iei de la el nici dob‚ndă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, şi fratele tău să trăiască Ómpreună cu tine.

Să nu-i Ómprumuţi banii tăi cu dob‚ndă, şi să nu-i Ómprumuţi merindele tale pe camătă.

Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru.

Dacă fratele tău sărăceşte l‚ngă tine, şi se vinde ţie, să nu-l pui să-ţi facă muncă de rob.

Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea Ón slujba ta p‚nă la anul de veselie.

Atunci să iasă de la tine, el şi copiii lui care vor fi cu el, şi să se Óntoarcă Ón familia lui, la moşia părinţilor lui.

Căci ei sunt slujitorii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie v‚nduţi cum se v‚nd robii.

Să nu-l stăp‚neşti cu asprime, şi să te temi de Dumnezeul tău.

Dacă vrei să ai robi şi roabe, să-i iei de la neamurile care vă Ónconjoară; de la ele să cumpăraţi robi şi roabe.

Veţi putea să-i cumpăraţi şi dintre copiii străinilor care vor locui la tine, şi din familiile lor, pe care le vor naşte Ón ţara voastră; ei vor fi averea voastră.

Œi puteţi lăsa moştenire copiilor voştri după voi, ca pe o moşie; şi puteţi să-i ţineţi astfel robi pe veci. Dar c‚t despre fraţii voştri, copiii lui Israel, nici unul din voi să nu stăp‚nească pe fratele său cu asprime.

Dacă un străin, sau un venetic se Ómbogăţeşte, şi fratele tău sărăceşte l‚ngă el, şi se vinde străinului care locuieşte la tine sau vreunuia din familia străinului, el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi v‚ndut: unul din fraţii lui să poată să-l răscumpere.

Unchiul lui, sau fiul unchiului lui, sau una din rudele lui de aproape, va putea să-l răscumpere; sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur.

Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul c‚nd s-a v‚ndut p‚nă Ón anul de veselie; şi preţul de plătit va at‚rna de numărul anilor, care vor fi preţuiţi ca ai unui om tocmit cu plată.

Dacă mai sunt Óncă mulţi ani p‚nă la anul de veselie, Óşi va plăti răscumpărarea după preţul anilor acelora şi să-l scadă din preţul cu care a fost cumpărat; dacă mai răm‚n puţini ani p‚nă la anul de veselie, să le facă socoteala, şi să-şi plătească răscumpărarea după aceşti ani.

Să fie la el ca unul tocmit cu anul; şi acela la care va fi, să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi.

Iar dacă nu este răscumpărat Ón nici unul din aceste feluri, să iasă de la el Ón anul de veselie, el şi copiii lui care vor fi Ómpreună cu el.

Căci copiii lui Israel sunt robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.