Isus a mai spus ucenicilor Săi: ÑUn om bogat avea un ispravnic, care a fost p‚r‚t la el că-i risipeşte averea.

El l-a chemat, şi i-a zis: ,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poţi fi ispravnic.í Ispravnicul şi-a zis: ,Ce am să fac, dacă Ómi ia stăp‚nul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.

Ştiu ce am să fac, pentru ca, atunci c‚nd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească Ón casele lor.í A chemat pe fiecare din datornicii stăp‚nului său, şi a zis celui dint‚i: ,C‚t eşti dator stăp‚nului meu?í ,O sută de măsuri de untdelemní, a răspuns el. Şi i-a zis: ,Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.í Apoi a zis altuia: ,Dar tu, c‚t eşti dator?í ,O sută de măsuri de gr‚uí, a răspuns el. Şi i-a zis: ,Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.í Stăp‚nul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase Ónţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai Ónţelepţi dec‚t fiii luminii.

Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca atunci c‚nd veţi muri, să vă primească Ón corturile veşnice.

Cine este credincios Ón cele mai mici lucruri, este credincios şi Ón cele mari; şi cine este nedrept Ón cele mai mici lucruri, este nedrept şi Ón cele mari.

Deci, dacă n-aţi fost credincioşi Ón bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va Óncredinţa adevăratele bogăţii?

Şi dacă n-aţi fost credincioşi Ón lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

Nici o slugă nu poate sluji la doi stăp‚ni; căci sau va urÓ pe unul şi va iubi pe celălalt, sau va ţine numai la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.î Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi Óşi băteau joc de El.

Isus le-a zis: ÑVoi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi Ónaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este Ónălţat Óntre oameni, este o ur‚ciune Ónaintea lui Dumnezeu.

Legea şi proorocii au ţinut p‚nă la Ioan; de atunci Óncoace, Evanghelia Œmpărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre Ón ea, dă năvală.

Este mai lesne să treacă cerul şi păm‚ntul dec‚t să cadă o singură fr‚ntură de slovă din Lege.

Oricine Óşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.

ÑEra un om bogat, care se Ómbrăca Ón porfiră şi in subţire; şi Ón fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

Şi dorea mult să se sature cu făr‚miturile, care cădeau de la masa bogatului; p‚nă şi c‚inii veneau şi-i lingeau bubele.

Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de Óngeri Ón s‚nul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au Óngropat.

Pe c‚nd era el Ón Locuinţa morţilor, Ón chinuri, şi-a ridicat ochii Ón sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr Ón s‚nul lui, şi a strigat: ,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimite pe Lazăr să-şi Ónmoaie v‚rful degetului Ón apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit Ón văpaia aceasta.í ,Fiuleí, i-a răspuns Avraam, ,adu-ţi aminte că, Ón viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este m‚ng‚iat, iar tu eşti chinuit.

Pe l‚ngă toate acestea, Óntre noi şi Óntre voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.í Bogatul a zis: ,Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr Ón casa tatălui meu; căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei Ón acest loc de chin.í Avraam a răspuns: ,Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.í ,Nu, părinte Avraameí, a zis el; ,ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.í Şi Avraam i-a răspuns: ,Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar Ónvia cineva din morţi.î