C‚nd s-au apropiat de Ierusalim, şi au fost l‚ngă Betfaghe şi Betania, Ónspre muntele Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi, şi le-a zis: ÑDuceţi-vă Ón satul dinaintea voastră: Óndată ce veţi intra Ón el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a Óncălecat Óncă nici un om; dezlegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.

Dacă vă va Óntreba cineva: ,Pentru ce faceţi lucrul acesta?í să răspundeţi: ,Domnul are trebuinţă de el. Şi Óndată Ól va trimite Ónapoi aici.î Ucenicii s-au dus, au găsit măgăruşul legat afară l‚ngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au dezlegat.

Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: ÑCe faceţi? De ce dezlegaţi măgăruşul acesta?î Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece.

Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, şi Isus a Óncălecat pe el.

Mulţi oameni Óşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri, pe care le tăiaseră de pe c‚mp.

Cei ce mergeau Ónainte şi cei ce veneau după Isus, strigau: ÑOsana! Binecuv‚ntat este cel ce vine Ón Numele Domnului!

Binecuv‚ntată este Œmpărăţia care vine, Œmpărăţia părintelui nostru David! Osana Ón cerurile prea Ónalte!î Isus a intrat Ón Ierusalim, şi S-a dus Ón Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile de jur Ómprejur, fiindcă era pe Ónserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.

A doua zi, după ce au ieşit din Betania, Isus a flăm‚nzit.

A zărit de departe un smochin, care avea frunze, şi a venit să vadă poate va găsi ceva Ón el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit dec‚t frunze, căci nu era Óncă vremea smochinelor.

Atunci a luat cuv‚ntul, şi a zis smochinului: ÑŒn veac să nu mai măn‚nce nimeni rod din tine!î Şi ucenicii au auzit aceste vorbe.

Au ajuns Ón Ierusalim; şi Isus a intrat Ón Templu. A Ónceput să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau Ón Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, şi scaunele celor ce vindeau porumbei.

Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.

Şi-i Ónvăţa şi zicea: ÑOare nu este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?í Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de t‚lhari.î Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, c‚nd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de Ónvăţătura Lui.

Ori de c‚te ori se Ónsera, Isus ieşea afară din cetate.

Dimineaţa, c‚nd treceau pe l‚ngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.

Petru şi-a adus aminte de cele petrecute, şi a zis lui Isus: ÑŒnvăţătorule, uite că smochinul, pe care l-ai blestemat, s-a uscat.î Isus a luat cuv‚ntul, şi le-a zis: ÑAveţi credinţă Ón Dumnezeu!

Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ,Ridică-te şi aruncă-te Ón mareí, şi dacă nu se va Óndoi Ón inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.

De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, c‚nd vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.

Şi, c‚nd staţi Ón picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi Ómpotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este Ón ceruri, să vă ierte greşelile voastre.

Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este Ón ceruri nu vă va ierta greşelile voastre.

S-au dus din nou Ón Ierusalim. Şi, pe c‚nd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătr‚nii, şi I-au zis: ÑCu ce putere faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta ca să le faci?î Isus le-a răspuns: ÑAm să vă pun şi Eu o Óntrebare; răspundeţi-Mi la ea, şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

Botezul lui Ioan venea din cer ori de la oameni? Răspundeţi-Mi!î Ei Ónsă vorbeau astfel Óntre ei: ÑDacă răspundem: ,Din cerí, va zice: ,Dar de ce nu l-aţi crezut?í Şi dacă vom răspunde: ,De la oameniÖí se temeau de norod, căci toţi socoteau că Ioan a fost Ón adevăr un prooroc.

Atunci au răspuns lui Isus: ÑNu ştim.î Şi Isus le-a zis: ÑNici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.î