Proverbs of Solomon, глава 24

Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei; căci inima lor se g‚ndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. ñ Prin Ónţelepciune se Ónalţă o casă, şi prin pricepere se Óntăreşte; prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Un om Ónţelept este plin de putere, şi cel priceput Óşi oţeleşte vlaga.

Căci prin măsuri chibzuite c‚ştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. ñ Œnţelepciunea este prea Ónaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. ñ Cine se g‚ndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. ñ G‚ndul celui nebun nu este dec‚t păcat, şi batjocoritorul este o sc‚rbă pentru oameni. ñ Dacă slăbeşti Ón ziua necazului, mică Óţi este puterea. ñ Izbăveşte pe cei t‚r‚ţi la moarte, şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie junghiaţi. ñ Dacă zici: ÑAh! n-am ştiut!îÖ Crezi că nu vede Cel ce c‚ntăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? ñ Fiule, măn‚ncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Tot aşa, şi Ónţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. ñ Nu Óntinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu-i tulbura odihna.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc Ón nenorocire.

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se Ónveselească inima c‚nd se poticneşte el, ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă, şi să-Şi Óntoarcă m‚nia de la el. ñ Nu te m‚nia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Căci cel ce face răul n-are nici un viitor, şi lumina celor răi se stinge. ñ Fiule, teme-te de Domnul şi de Ómpăratul; şi să nu te amesteci cu cei neast‚mpăraţi!

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sf‚rşitul am‚ndoura! ñ Iată ce mai spun Ónţelepţii: ÑNu este bine să ai Ón vedere faţa oamenilor Ón judecăţi.î ñ Pe cine zice celui rău: ÑTu eşti bun!î Ól blestemă popoarele, şi-l urăsc neamurile.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuv‚ntare vine peste ei. ñ Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Vezi-ţi Ónt‚i de treburi afară, Óngrijeşte de lucrul c‚mpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. ñ Nu vorbi Ón chip uşuratic Ómpotriva aproapelui tău; ori ai vrea să Ónşeli cu buzele tale? ñ Nu zice: ÑCum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, Ói vor răsplăti după faptele lui!î ñ Am trecut pe l‚ngă ogorul unui leneş, şi pe l‚ngă via unui om fără minte.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras Ónvăţătură din ce am văzut.

ÑSă mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai Óncrucişez m‚inile puţin ca să mă odihnesc!îÖ Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om Ónarmat.