,Fugiţi, copii ai lui Beniamin, fugiţi din mijlocul Ierusalimului, sunaţi din tr‚mbiţă la Tecoa, ridicaţi un semn la Bet-Hacherem! Căci de la miază-noapte se vede venind o nenorocire şi un mare prăpăd.

Pe frumoasa şi subţirica fiică a Sionului, o nimicesc!

La ea vin păstorii cu turmele lor, Óşi Óntind corturile Ón jurul ei, şi Óşi pasc fiecare partea lui.í ñ ,Pregătiţi-vă s-o bateţi! Haidem! Să ne suim ziua Ón amiaza mare!íÖ Vai de noi, căci ziua scade, şi umbrele de seară se lungesc.î Haidem să ne suim noaptea! Şi să-i dăr‚măm casele Ómpărăteşti!î ñ ÑCăci aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Tăiaţi copaci, şi ridicaţi şanţuri Ómpotriva Ierusalimului! Aceasta este cetatea care trebuie pedepsită; căci Ón mijlocul ei este numai apăsare.

Cum ţ‚şnesc apele dintr-o f‚nt‚nă, aşa ţ‚şneşte răutatea ei din ea; nu se aude Ón ea dec‚t silnicie şi prăpăd; durerea şi rănile Œmi izbesc fără curmare privirile.

Ia Ónvăţătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez de tine, şi să fac din tine un pustiu, o ţară nelocuită!î ÑAşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Vor culege rămăşiţele lui Israel cum se culeg ciorchinele rămase dintr-o vie. Puneţi din nou m‚na pe ea, ca şi culegătorul pe mlădiţe.í ñ ,Cui să vorbesc, şi pe cine să iau martor ca să m-asculte?í Urechea lor este netăiată Ómprejur, şi nu sunt Ón stare să ia aminte. Iată, Cuv‚ntul Domnului este o ocară pentru ei, şi nu le place de el.

Eu sunt aşa de plin de m‚nia Domnului, că n-o pot opri.î ñ ÑToarnă-o peste copilul de pe uliţă, şi peste adunările tinerilor. Căci şi bărbatul şi nevasta vor fi prinşi, şi bătr‚nul şi cel Óncărcat de zile.

Casele lor vor trece Ón stăp‚nirea altora, ogoarele şi nevestele lor de asemenea, c‚nd Œmi voi Óntinde m‚na asupra locuitorilor ţării, zice Domnul.î ÑCăci de la cel mai mic p‚nă la cel mai mare, toţi sunt lacomi de c‚ştig; de la prooroc p‚nă la preot, toţi Ónşeală.

Leagă Ón chip uşuratic rana fiicei poporului Meu, zic‚nd: ,Pace! Pace!í Şi totuşi nu este pace!

Sunt daţi de ruşine, căci săv‚rşesc ur‚ciuni; şi totuşi nu roşesc, şi nu ştiu de ruşine. De aceea vor cădea Ómpreună cu cei ce cad, vor fi răsturnaţi, c‚nd Ói voi pedepsi, zice Domnul.î Aşa vorbeşte Domnul: ÑStaţi Ón drumuri, uitaţi-vă, şi Óntrebaţi care sunt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea, şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!î Dar ei răspund: ÑNu vrem să umblăm pe ele!î ÑAm pus nişte străjeri peste voi: ,Fiţi cu luare aminte la sunetul tr‚mbiţei!î Dar ei răspund: ÑNu vrem să fim cu luare aminte!î ÑDe aceea, ascultaţi, neamuri, şi luaţi seama la ce li se va Ónt‚mpla, adunare a popoarelor!

Ascultă şi tu, păm‚ntule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul g‚ndurilor lui; căci n-au luat aminte la Cuvintele Mele, şi au nesocotit Legea Mea.

Ce nevoie am Eu de tăm‚ia care vine din Seba, de trestia mirositoare dintr-o ţară depărtată? Arderile voastre de tot nu-Mi plac, şi jertfele voastre nu-Mi sunt plăcute.î De aceea, aşa vorbeşte Domnul: ÑIată, voi pune Ónaintea poporului acestuia nişte pietre de poticnire, de care se vor lovi Ómpreună părinţi şi fii, vecini şi prieteni, şi vor pieri.î ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Iată că vine un popor din ţara de la miază-noapte, un neam mare se ridică de la marginile păm‚ntului.

Ei poartă arc şi suliţă; sunt cumpliţi şi fără milă; glasul lor urlă ca marea; sunt călări pe cai, şi gata de luptă ca un om pregătit de război, Ómpotriva ta, fiică a Sionului!í La vuietul apropierii lor, m‚inile ni se slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naşte.î ÑNu ieşiţi Ón ogoare, şi nu mergeţi pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmaşului, răsp‚ndind spaima de jur Ómprejur!

Fiica poporului meu, acoperă-te cu un sac şi tăvăleşte-te Ón cenuşă, jeleşte-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neaşteptate vine pustiitorul peste noi.î ÑTe pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetăţuie, ca să le cunoşti şi să le cercetezi calea.

Toţi sunt nişte răzvrătiţi, nişte b‚rfitori, aramă şi fier, toţi sunt nişte stricaţi.

Foalele ard, plumbul este topit de foc; degeaba curăţesc, căci zgura nu se dezlipeşte.î ÑDe aceea se vor numi argint lepădat, căci Domnul i-a lepădat.î