Proverbs of Solomon, глава 15 Proverbs, гл 15
Un răspuns bl‚nd potoleşte m‚nia, dar o vorbă aspră aţ‚ţă m‚nia.
Limba Ónţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor Ómproaşcă nebunie. ñ Ochii Domnului sunt Ón orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. ñ Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. ñ Nesocotitul dispreţuieşte Ónvăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge Ónţelept. ñ Œn casa celui neprihănit este mare belşug, dar Ón c‚ştigurile celui rău este tulburare. ñ Buzele Ónţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. ñ Jertfa celor răi este o sc‚rbă Ónaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Œi este plăcută. ñ Calea celui rău este ur‚tă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. ñ Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. ñ Locuinţa morţilor şi Ad‚ncul sunt cunoscute Domnului, cu c‚t mai mult inimile oamenilor! ñ Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei Ónţelepţi. ñ O inimă veselă Ónseninează faţa; dar c‚nd inima este tristă, duhul este m‚hnit. ñ Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere Ón nebunie. ñ Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat. ñ Mai bine puţin, cu frică de Domnul, dec‚t o mare bogăţie, cu tulburare! ñ Mai bine un pr‚nz de verdeţuri, şi dragoste, dec‚t un bou Óngrăşat, şi ură. ñ Un om iute la m‚nie st‚rneşte certuri, dar cine este Óncet la m‚nie potoleşte neÓnţelegerile. ñ Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. ñ Un fiu Ónţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa. ñ Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. ñ Planurile nu izbutesc, c‚nd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc c‚nd sunt mulţi sfetnici. ñ Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! ñ Pentru cel Ónţelept cărarea vieţii duce Ón sus, ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. ñ Domnul surpă casa celor m‚ndri, dar Óntăreşte hotarele văduvei. ñ G‚ndurile rele sunt ur‚te Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate Ónaintea Lui. ñ Cel lacom de c‚ştig Óşi tulbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. ñ Inima celui neprihănit se g‚ndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi Ómproaşcă răutăţi. ñ Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. ñ O privire prietenoasă Ónveseleşte inima, o veste bună Óntăreşte oasele. ñ Urechea care ia aminte la Ónvăţăturile care duc la viaţă, locuieşte Ón mijlocul Ónţelepţilor. ñ Cel ce leapădă certarea Óşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. ñ Frica de Domnul este şcoala Ónţelepciunii, şi smerenia merge Ónaintea slavei. ñ