Nu te făli cu ziua de m‚ine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. ñ Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea dec‚t am‚ndouă. ñ Furia este fără milă şi m‚nia năvalnică, dar cine poate sta Ómpotriva geloziei? ñ Mai bine o mustrare pe faţă dec‚t o prietenie ascunsă. ñ Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. ñ Sătulul calcă Ón picioare fagurul de miere, dar pentru cel flăm‚nd toate amărăciunile sunt dulci. ñ Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Cum Ónveseleşte untdelemnul şi tăm‚ia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. ñ Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra Ón casa fratelui tău Ón ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape dec‚t un frate departe. ñ Fiule, fii Ónţelept, şi Ónveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. ñ Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. ñ Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog Ón locul unei străine. ñ Binecuv‚ntarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem. ñ O streaşină, care picură necurmat Óntr-o zi de ploaie, şi o nevastă g‚lcevitoare sunt tot una.

Cine o opreşte, parcă opreşte v‚ntul, şi parcă ţine untdelemnul Ón m‚na dreaptă. ñ După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţ‚ţă m‚nia altui om. ñ Cine Óngrijeşte de un smochin va m‚nca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăp‚nul va fi preţuit. ñ Cum răspunde Ón apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. ñ După cum locuinţa morţilor şi ad‚ncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. ñ Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. ñ Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul Ón piuă, Ón mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. ñ Œngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu răm‚ne pe vecie. ñ După ce se ridică f‚nul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt str‚nse. ñ Mieii sunt pentru Ómbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului; laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru Óntreţinerea slujnicelor tale.