Œmpăratul David era bătr‚n, Ónaintat Ón v‚rstă; Ól acopereau cu haine, şi nu se putea Óncălzi.

Slujitorii lui i-au zis: ÑSă se caute pentru domnul Ómpăratul o fată fecioară; ea să stea Ónaintea Ómpăratului, să-l Óngrijească, şi să se culce la s‚nul tău; şi domnul meu Ómpăratul se va Óncălzi.î Au căutat Ón tot ţinutul lui Israel o fată t‚nără şi frumoasă, şi au găsit pe Abişag, Sunamita, pe care au adus-o la Ómpărat.

Această fată era foarte frumoasă. Ea a Óngrijit pe Ómpărat, şi i-a slujit; dar Ómpăratul nu s-a Ómpreunat cu ea.

Adonia, fiul Haghitei, s-a sumeţit p‚nă acolo Ónc‚t a zis: ÑEu voi fi Ómpărat!î Şi şi-a pregătit care şi călăreţi, şi cincizeci de oameni care alergau Ónaintea lui.

Tatăl său nu-l mustrase niciodată Ón viaţa lui, zic‚nd: ÑPentru ce faci aşa?î Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.

Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David, n-au fost cu Adonia.

Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, l‚ngă piatra lui Zohelet, care este, l‚ngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii Ómpăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba Ómpăratului.

Dar n-a poftit pe proorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon: ÑN-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut Ómpărat, fără să ştie domnul nostru David?

Vino dar acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

Du-te, intră la Ómpăratul David, şi spune-i: ,Œmpărate, domnul meu, n-ai jurat tu roabei tale, zic‚nd: ,Fiul tău Solomon va Ómpărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?í ,Pentru ce dar Ómpărăteşte Adonia?í Şi Ón timp ce tu vei vorbi cu Ómpăratul, eu Ónsumi voi intra după tine, şi-ţi voi Óntări cuvintele.î Bat-Şeba s-a dus Ón odaia Ómpăratului. El era foarte bătr‚n; şi Abişag, Sunamita, Ói slujea.

Bat-Şeba s-a plecat şi s-a Ónchinat Ónaintea Ómpăratului. Şi Ómpăratul a zis: ÑCe vrei?î Ea i-a răspuns: ÑDomnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zic‚nd: ,Solomon, fiul tău, va Ómpăraţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie.í Şi acum iată că Adonia Ómpărăţeşte! Şi tu nu ştii, Ómpărate, domnul meu!

El a junghiat boi, viţei graşi şi oi Ón mare număr; şi a poftit pe toţi fiii Ómpăratului, pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit.

Œmpărate, domnul meu, tot Israelul are ochii Óndreptaţi spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al Ómpăratului, domnului meu, după el.

Şi c‚nd Ómpăratul, domnul meu, va fi culcat Ómpreună cu părinţii săi, se va Ónt‚mpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.î Pe c‚nd Óncă vorbea ea cu Ómpăratul, iată că a sosit proorocul Natan.

Au dat de ştire Ómpăratului, şi au zis: ÑIată că a venit proorocul Natan!î El a intrat Ónaintea Ómpăratului, şi s-a Ónchinat Ónaintea Ómpăratului cu faţa p‚nă la păm‚nt.

Şi Natan a zis: ÑŒmpărate, domnul meu, oare tu ai zis: ,Adonia va Ómpărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?í Căci el s-a pogor‚t astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, Ón mare număr; şi a poftit pe toţii fiii Ómpăratului, pe căpeteniile oştirii, şi pe preotul Abiatar. Şi ei măn‚ncă şi beau Ónaintea lui, şi zic: ,Trăiască Ómpăratul Adonia!í Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

Oare din porunca domnului meu, Ómpăratul, are loc lucrul acesta, şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al Ómpăratului, domnului meu, după el?î Œmpăratul David a răspuns: ÑChemaţi-mi pe Bat-Şeba.î Ea a intrat, şi s-a Ónfăţişat Ónaintea Ómpăratului.

Şi Ómpăratul a jurat, şi a zis: ÑViu este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile, că, aşa cum am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zic‚nd: ,Fiul tău Solomon va Ómpărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie Ón locul meuí, ñ aşa voi face azi.î Bat-Şeba s-a plecat cu faţa la păm‚nt, şi s-a Ónchinat Ónaintea Ómpăratului. Şi a zis: ÑTrăiască pe vecie domnul meu, Ómpăratul Davidî!

Œmpăratul David a zis: ÑChemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.î Ei au intrat şi s-au Ónfăţişat Ónaintea Ómpăratului.

Şi Ómpăratul le-a zis: ÑLuaţi cu voi pe slujitorii stăp‚nului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe cat‚rul meu, şi pogor‚ţi-l la Ghihon.

Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să-l ungă Ómpărat peste Israel. Să sunaţi din tr‚mbiţă, şi să ziceţi: ,Trăiască Ómpăratul Solomon!í Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să Ómpărăţească Ón locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iudaî.

Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns Ómpăratului: ÑAmin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, Ómpăratul: Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, Ómpăratul, ca să-şi Ónalţe scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, Ómpăratul David!î Atunci preotul Ţadoc s-a pogor‚t Ómpreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cat‚rul Ómpăratului David, şi l-au dus la Ghihon.

Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din tr‚mbiţă, şi tot poporul a zis: ÑTrăiască Ómpăratul Solomon!î Tot poporul s-a suit după el, şi poporul c‚nta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina păm‚ntul de strigătele lor.

Zvonul acesta a ajuns p‚nă la Adonia şi la toţi cei poftiţi care erau cu el, tocmai Ón clipa c‚nd sf‚rşeau de m‚ncat. Ioab, auzind sunetul tr‚mbiţei, a zis: ÑCe este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?î Pe c‚nd vorbea el Óncă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis: ÑApropie-te, că eşti un om viteaz, şi aduci veşti bune.î ÑDaî, a răspuns Ionatan lui Adonia, Ñdomnul nostru Ómpăratul David a făcut Ómpărat pe Solomon.

A trimis cu el pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiţi şi Peletiţi, şi l-au pus călare pe cat‚rul Ómpăratului.

Preotul Ţadoc şi proorocul Natan l-au uns Ómpărat la Ghihon. De acolo s-au suit Ónveselindu-se, şi cetatea a fost pusă Ón mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

Solomon s-a şi aşezat pe scaunul de domnie al Ómpăratului.

Şi slujitorii Ómpăratului au venit să binecuv‚nteze pe domnul nostru Ómpăratul David, zic‚nd: ,Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit dec‚t numele tău, şi el să-şi Ónalţe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!î Şi Ómpăratul s-a Ónchinat pe patul său.

Iată ce a zis şi Ómpăratul: ÑBinecuv‚ntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie, şi mi-a Óngăduit să-l văd!î Toţi cei poftiţi de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat şi au plecat care Óncotro.

Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat şi el, a plecat, şi s-a apucat de coarnele altarului.

Au venit şi au spus lui Solomon: ÑIată că Adonia se teme de Ómpăratul Solomon, şi s-a apucat de coarnele altarului, zic‚nd: ,Să-mi jure Ómpăratul Solomon azi că nu va omorÓ pe robul său cu sabia!î Solomon a zis: ÑDacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la păm‚nt; dar dacă se va găsi răutate Ón el, va muri.î Şi Ómpăratul Solomon a trimis nişte oameni, care l-au pogor‚t de pe altar. El a venit şi s-a Ónchinat Ónaintea Ómpăratului Solomon, şi Solomon i-a zis: ÑDu-te acasă.î