Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război Óntre Siria şi Israel.

Œn anul al treilea, Iosafat, Ómpăratul lui Iuda, s-a pogor‚t la Ómpăratul lui Israel.

Œmpăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: ÑŞtiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, Ón loc să-l luăm Ónapoi din m‚inile Ómpăratului Siriei.î Şi a zis lui Iosafat: ÑVrei să vii cu mine să luptăm Ómpotriva Ramotului din Galaad?î Iosafat a răspuns Ómpăratului lui Israel: ÑEu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.î Apoi Iosafat a zis Ómpăratului lui Israel: ÑŒntreabă acum, te rog, cuv‚ntul Domnului.î Œmpăratul lui Israel a str‚ns pe prooroci, Ón număr de aproape patru sute, şi le-a zis: ÑSă merg să lupt Ómpotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?î Şi ei au răspuns: ÑSuie-te, şi Domnul Ól va da Ón m‚inile Ómpăratului.î Dar Iosafat a zis: ÑNu mai este aici nici un prooroc al Domnului, ca să-L putem Óntreba?î Œmpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: ÑMai este un om prin care am putea să Óntrebăm pe Domnul; dar Ól urăsc, căci nu-mi proroceşte nimic bun, nu proroceşte dec‚t rău: este Mica, fiul lui Imla.î Şi Iosafat a zis: ÑSă nu vorbească Ómpăratul aşa!î Atunci Ómpăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis: ÑTrimite şi adu Óndată pe Mica, fiul lui Imla.î Œmpăratul lui Israel şi Iosafat, Ómpăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, Ómbrăcaţi cu hainele lor Ómpărăteşti, Ón locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii proroceau Ónaintea lor.

Zedechia, fiul lui Chenaana, Óşi făcuse nişte coarne de fier, şi a zis: ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni p‚nă Ói vei nimici.î Şi toţi proorocii proroceau la fel, zic‚nd: ÑSuie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izb‚ndi, şi Domnul Ól va da Ón m‚inile Ómpăratului.î Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aşa: ÑIată, că proorocii, Óntr-un glas, prorocesc bine Ómpăratului; să fie dar şi cuv‚ntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte-i bine!î Mica a răspuns: ÑViu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.î C‚nd a ajuns la Ómpărat, Ómpăratul i-a zis: ÑMica, să mergem să luptăm Ómpotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?î El a răspuns: ÑSuie-te, căci vei izb‚ndi, şi Domnul Ól va da Ón m‚inile Ómpăratului.î Şi Ómpăratul i-a zis: ÑDe c‚te ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune dec‚t adevărul Ón Numele Domnului?î Mica a răspuns: ÑVăd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul zice: ,Oamenii aceştia n-au stăp‚n; să se Óntoarcă fiecare acasă Ón pace.î Œmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ÑNu ţi-am spus că el nu proroceşte nimic bun despre mine, ci proroceşte numai rău?î Şi Mica a zis: ÑAscultă dar cuv‚ntul Domnului! Am văzut pe Domnul st‚nd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor st‚nd l‚ngă El, la dreapta şi la st‚nga Lui.

Şi Domnul a zis: ,Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?í Şi au răspuns unul Óntr-un fel, altul Óntr-altul.

Şi un duh a venit şi s-a Ónfăţişat Ónaintea Domnului, şi a zis: ,Eu Ól voi amăgi.í Domnul i-a zis: ,Cum?í ,Voi ieşií, a răspuns el, ,şi voi fi un duh de minciună Ón gura tuturor proorocilor lui.í Domnul a zis: Œl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!î Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună Ón gura tuturor proorocilor tăi care sunt de faţă. Dar Domnul a hotăr‚t lucruri rele Ómpotriva ta.î Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis: ÑPe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?î Mica a răspuns: ÑVei vedea Ón ziua c‚nd vei umbla din odaie Ón odaie ca să te ascunzi.î Œmpăratul lui Israel a zis: ÑIa pe Mica, du-l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul Ómpăratului, şi să le spui: ,Aşa vorbeşte Ómpăratul: ,Puneţi pe omul acesta la Ónchisoare, şi hrăniţi-l cu p‚inea şi cu apa Óntristării, p‚nă c‚nd mă voi Óntoarce Ón pace.î Şi Mica a zis: ÑDacă te vei Óntoarce Ón pace, Domnul n-a vorbit prin mine.î Apoi a mai zis: ÑAuziţi, popoare, toate.î Œmpăratul lui Israel şi Iosafat, Ómpăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot din Galaad.

Œmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: ÑVreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, Ómbracă-te cu hainele tale Ómpărăteşti.î Şi Ómpăratul lui Israel şi-a schimbat hainele, şi s-a dus la luptă.

Œmpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor lui: ÑSă nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu Ómpăratul lui Israel.î C‚nd au zărit căpeteniile carelor pe Iosafat, au zis: ÑNegreşit, acesta este Ómpăratul lui Israel.î Şi s-au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

Căpeteniile carelor, văz‚nd că nu este Ómpăratul lui Israel, s-au depărtat de el.

Atunci un om a tras cu arcul la Ónt‚mplare, şi a lovit pe Ómpăratul lui Israel la Óncheietura platoşei. Œmpăratul a zis cărăuşului său: ÑŒntoarce, şi scoate-mă din c‚mpul de bătaie, căci sunt greu rănit.î Lupta a fost din ce Ón ce mai cr‚ncenă Ón ziua aceea. Œmpăratul a stat drept Ón carul lui Ón faţa Sirienilor, şi seara a murit. S‚ngele a curs din rană Ónăuntrul carului.

La apusul soarelui, s-a strigat prin toată tabăra: ÑSă plece fiecare Ón cetatea lui şi să plece fiecare Ón ţara lui, căci a murit Ómpăratul.î S-au Óntors la Samaria, şi Ómpăratul a fost Óngropat la Samaria.

C‚nd au spălat carul Ón iazul Samariei, c‚inii au lins s‚ngele lui Ahab, şi curvele s-au scăldat Ón el, după cuv‚ntul pe care-l spusese Domnul.

Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit-o, şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare Ón cartea Cronicilor Ómpăraţilor lui Israel?

Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi Ón locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

Iosafat, fiul lui Asa, a Ónceput să domnească peste Iuda, Ón al patrulea an al lui Ahab, Ómpăratul lui Israel.

Iosafat era de treizeci şi cinci de ani c‚nd s-a făcut Ómpărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mama sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

El a umblat Ón toată calea tatălui său Asa, şi nu s-a abătut deloc de la ea, făc‚nd ce este plăcut Ónaintea Domnului. Numai că Ónălţimile n-au fost Óndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tăm‚ie pe Ónălţimi.

Iosafat a trăit Ón pace cu Ómpăratul lui Israel.

Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sunt scrise oare Ón cartea Cronicilor Ómpăraţilor lui Iuda?

El a scos din ţară pe sodomiţii care mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

Œn Edom nu era Ómpărat pe atunci: c‚rmuia un dregător.

Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s-au dus, căci corăbiile s-au sfăr‚mat la Eţion-Gheber.

Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: ÑVrei ca slujitorii mei să meargă Ómpreună cu ai tăi pe corăbii?î Dar Iosafat n-a voit.

Iosafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost Óngropat cu părinţii săi, Ón cetatea tatălui său David. Şi Ón locul lui a domnit fiul său Ioram.

Ahazia, fiul lui Ahab, a Ónceput să domnească peste Israel la Samaria, Ón al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, Ómpăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

El a făcut ce este rău Ónaintea Domnului, şi a umblat Ón calea tatălui său şi Ón calea mamei sale, şi Ón calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

A slujit lui Baal şi s-a Ónchinat Ónaintea lui, şi a m‚niat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său.