Œn luna a treia după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns Ón ziua aceea Ón pustia Sinai.

După ce au plecat de la Refidim, au ajuns Ón pustia Sinai, şi au tăbăr‚t Ón pustie. Israel a tăbăr‚t acolo, Ón faţa muntelui.

Moise s-a suit la Dumnezeu. Si Domnul l-a chemat de pe munte, zic‚nd: ÑAşa să vorbeşti casei lui Iacov, şi să spui copiilor lui Israel: ÑAţi văzut ce am făcut Egiptului, şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine.

Acum, dacă veţi asculta glasul meu, şi dacă veţi păzi legăm‚ntul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot păm‚ntul este al Meu; Œmi veţi fi o Ómpărăţie de preoţi şi un neam sf‚nt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.î Moise a venit de a chemat pe bătr‚nii poporului, şi le-a pus Ónainte toate cuvintele acestea, cum Ói poruncise Domnul.

Tot poporul a răspuns: ÑVom face tot ce a zis Domnul!î Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

Şi Domnul a zis lui Moise: ÑIată, voi veni la tine Óntr-un nor gros, pentru ca să audă poporul c‚nd Óţi voi vorbi, şi să aibă totdeauna Óncredere Ón tine.î Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

Şi Domnul a zis lui Moise: ÑDu-te la popor, sfinţeşte-i azi şi m‚ine, şi pune-i să-şi spele hainele.

Să fie gata pentru a treia zi; căci a treia zi Domnul Se va pogorÓ, Ón faţa Óntregului popor, pe muntele Sinai.

Să hotărăşti poporului anumite margini de jur Ómprejur, şi să spui: ,Să nu cumva să vă suiţi pe munte sau să vă atingeţi de poalele lui. Oricine se va atinge de munte, va fi pedepsit cu moartea.

Nici o m‚nă să nu se atingă de el; ci pe oricine se va atinge, să-l omoare cu pietre, sau să-l străpungă cu săgeţi: dobitoc sau om, nu va trăi.í C‚nd va suna tr‚mbiţa, ei vor Ónainta spre munte.î Moise s-a pogor‚t de pe munte la popor: a sfinţit poporul, şi ei şi-au spălat hainele.

Şi a zis poporului: ÑFiţi gata Ón trei zile; să nu vă apropiaţi de vreo femeie.î A treia zi dimineaţa, au fost tunete, fulgere, şi un nor gros pe munte; tr‚mbiţa răsuna cu putere, şi tot poporul din tabără a fost apucat de spaimă.

Moise a scos poporul din tabără, spre Ónt‚mpinarea lui Dumnezeu, şi s-au aşezat la poalele muntelui.

Muntele Sinai era tot numai fum, pentru că Domnul Se pogor‚se pe el Ón mijlocul focului. Fumul acesta se Ónălţa ca fumul unui cuptor, şi tot muntele se cutremura cu putere.

Tr‚mbiţa răsuna tot mai puternic. Moise vorbea, şi Dumnezeu Ói răspundea cu glas tare.

Domnul S-a pogor‚t pe muntele Sinai, şi anume pe v‚rful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe v‚rful muntelui. Şi Moise s-a suit sus.

Domnul a zis lui Moise: ÑPogoară-te şi porunceşte poporului cu tot dinadinsul să nu dea buzna spre Domnul, ca să se uite, pentru ca nu cumva să piară un mare număr dintre ei.

Preoţii, care se apropie de Domnul, să se sfinţească şi ei, ca nu cumva să-i lovească Domnul cu moartea.î Moise a zis Domnului: ÑPoporul nu va putea să se suie pe muntele Sinai, căci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zic‚nd: ,Hotărăşte anumite margini Ón jurul muntelui, şi sfinţeşte-l.î Domnul i-a zis: ÑDu-te, pogoară-te, şi suie-te apoi iarăşi cu Aaron; dar preoţii şi poporul să nu dea buzna să se suie la Domnul, ca nu cumva să-i lovească cu moartea.î Moise s-a pogor‚t la popor, şi i-a spus aceste lucruri.