Book of Genesis, глава 30 Genesis, гл 30
C‚nd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pizmuit pe sora sa, şi a zis lui Iacov: ÑDă-mi copii, ori mor!î Iacov s-a m‚niat pe Rahela, şi a zis: ÑSunt eu oare Ón locul lui Dumnezeu, care te-a oprit să ai copii?î Ea a zis: ÑIată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, şi să am şi eu copii prin ea.î Şi i-a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; şi Iacov s-a culcat cu ea.
Bilha a rămas Ónsărcinată, şi a născut lui Iacov un fiu.
Rahela a zis: ÑMi-a făcut Dumnezeu dreptate, şi mi-a auzit glasul, şi mi-a dăruit un fiu.î De aceea i-a pus numele Dan (A judecat).
Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar Ónsărcinată, şi a născut lui Iacov un al doilea fiu.
Rahela a zis: ÑAm luptat cu Dumnezeu Ómpotriva surorii mele, şi am biruit.î De aceea i-a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).
C‚nd a văzut Lea că nu mai naşte, a luat pe roaba sa Zilpa, şi a dat-o lui Iacov de nevastă.
Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu.
ÑCu noroc!î a zis Lea. De aceea i-a pus numele Gad (Noroc).
Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov.
ÑCe fericită sunt!î a zis Lea; Ñcăci femeile mă vor numi fericită.í De aceea i-a pus numele Aşer (Fericit).
Ruben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului gr‚ului, şi a găsit mandragore pe c‚mp. Le-a adus mamei sale Lea. Atunci Rahela a zis Leii: ÑDă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.î Ea i-a răspuns: ÑNu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu?î Şi Rahela a zis: ÑEi bine! poate să se culce cu tine Ón noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.î Seara, pe c‚nd se Óntorcea Iacov de la c‚mp, Lea i-a ieşit Ónainte, şi a zis: ÑLa mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.î Şi Ón noaptea aceea s-a culcat cu ea.
Dumnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas Ónsărcinată, şi a născut lui Iacov al cincilea fiu.
Lea a zis: ÑM-a răsplătit Dumnezeu, pentru că am dat bărbatului meu pe roaba mea.î De aceea i-a pus numele Isahar (Răsplătire).
Lea a rămas iarăşi Ónsărcinată, şi a născut un al şaselea fiu lui Iacov.
Lea a zis: ÑFrumos dar mi-a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut şase fii.î De aceea i-a pus numele Zabulon (Locuinţă).
Œn urmă, a născut o fată, căreia i-a pus numele Dina (Judecată).
Dumnezeu Şi-a adus aminte de Rahela, a ascultat-o, şi a făcut-o să aibă copii.
Ea a rămas Ónsărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis: ÑMi-a luat Dumnezeu ocara!î Şi i-a pus numele Iosif (Adăugat), zic‚nd: ÑDomnul să-mi mai adauge un fiu!î După ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban: ÑLasă-mă să plec, ca să mă duc acasă, Ón ţara mea.
Dă-mi nevestele şi copiii, pentru care ţi-am slujit, şi voi pleca; fiindcă ştii ce slujbă ţi-am făcut.î Laban i-a zis: ÑDacă am căpătat trecere Ónaintea ta, mai zăboveşte; văd bine că Domnul m-a binecuv‚ntat din pricina ta; hotărăşte-mi simbria ta, şi ţi-o voi da.î Iacov i-a răspuns: ÑŞtii cum ţi-am slujit, şi cum ţi-au propăşit vitele cu mine; căci puţinul pe care-l aveai Ónainte de venirea mea, a crescut mult, şi Domnul te-a binecuv‚ntat ori Óncotro am mers eu. Acum, c‚nd am să muncesc şi pentru casa mea?î Laban a zis: ÑCe să-ţi dau?î Şi Iacov a răspuns: ÑSă nu-mi dai nimic. Dacă te Ónvoieşti cu ce-ţi voi spune, Óţi voi paşte turma şi mai departe, şi o voi păzi.
Azi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein şi pestriţ şi orice miel negru, şi din capre tot ce este pestriţ şi sein. Aceasta să fie simbria mea.
Iată cum se va dovedi cinstea mea: de acum Óncolo, c‚nd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein şi pestriţ Óntre capre şi negru Óntre miei, şi se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.î Laban a zis: ÑBine! fie aşa cum ai zis.î Œn aceeaşi zi, a pus deoparte ţapii bălţaţi şi pestriţi, toate caprele seine şi pestriţe, toate cele ce aveau alb pe ele, şi toţi mieii care erau negri. Le-a dat Ón m‚inile fiilor săi.
Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum Óntre el şi Iacov; şi Iacov păştea celelalte oi ale lui Laban.
Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; a despuiat de pe ele f‚şii de coajă, şi a făcut să se vadă albeaţa care era pe nuiele.
Apoi a pus nuielele, pe care le despuiase de coajă Ón jgheaburi, Ón adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea, ca atunci c‚nd vor veni să bea, să zămislească.
Oile zămisleau uit‚ndu-se la nuiele, şi făceau miei bălţaţi, seini şi pestriţi.
Iacov despărţea mieii aceştia, şi abătea feţele oilor din turma lui Laban către cele seine şi bălţate. Şi-a făcut astfel turme deosebite, pe care nu le-a Ómpreunat cu turma lui Laban.
Ori de c‚te ori se Ónfierb‚ntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele Ón jgheaburi, sub ochii oilor, ca ele să zămislească uit‚ndu-se la nuiele.
C‚nd oile erau slabe, nu punea nuielele; aşa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari pentru Iacov.
Omul acela s-a Ómbogăţit astfel din ce Ón ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.