ÑCine este acesta, care vine din Edom, din Boţra, Ón haine roşii, Ón haine strălucitoare, şi calcă m‚ndru, Ón plinătatea puterii Lui? ñ ,Eu sunt Cel care am făgăduit m‚ntuirea, şi am putere să izbăvesc!î ñ ÑDar pentru ce Œţi sunt hainele roşii, şi veşmintele Tale ca veşmintele celui ce calcă Ón teasc?î ñ ÑEu singur am călcat Ón teasc, şi nici un om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel Ón m‚nia Mea, şi i-am zdrobit Ón urgia Mea; aşa că s‚ngele lor a ţ‚şnit pe veşmintele Mele, şi Mi-am m‚njit toate hainele Mele cu el.

Căci Ón inima Mea era o zi de răzbunare, şi venise anul celor răscumpăraţi ai Mei.

Mă uitam Ómprejur, şi nu era nimeni să M-ajute, şi Mă Óngrozeam, dar nu era cine să Mă sprijinească; atunci braţul Meu Mi-a fost Óntr-ajutor, şi urgia mea M-a sprijinit!

Am călcat astfel Ón picioare popoare Ón m‚nia Mea, le-am Ómbătat Ón urgia Mea, şi le-am vărsat s‚ngele pe păm‚nt.î Voi vesti Óndurările Domnului, faptele Lui minunate, după tot ce a făcut Domnul pentru noi! Voi spune marea Lui bunătate faţă de casa lui Israel, căci i-a făcut după Óndurările şi bogăţia dragostei Lui.

El a zis: ÑNegreşit, ei sunt poporul Meu, nişte copii care nu vor fi necredincioşi!î Şi astfel El s-a făcut M‚ntuitorul lor.

Œn toate necazurile lor n-au fost fără ajutor, şi Œngerul care este Ónaintea Feţei Lui i-a m‚ntuit; El Œnsuşi i-a răscumpărat, Ón dragostea şi Óndurarea Lui, şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat Ón zilele din vechime.

Dar ei au fost neascultători şi au Óntristat pe Duhul Lui cel sf‚nt; iar El li s-a făcut vrăjmaş şi a luptat Ómpotriva lor.

Atunci poporul Său şi-a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise, şi a zis: ÑUnde este Acela, care i-a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea Ón mijlocul lor Duhul Lui cel sf‚nt; care povăţuia dreapta lui Moise, cu braţul Său cel slăvit; care despica apele Ónaintea lor, ca să-Şi facă un Nume veşnic; care Ói călăuzea prin valuri, ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?î ÑCa fiara, care se pogoară Ón vale, aşa i-a dus Duhul Domnului la odihnă. Aşa ai povăţuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ţi faci un Nume plin de slavă!î ÑPriveşte din cer şi vezi, din locuinţa Ta cea sf‚ntă şi slăvită: unde este r‚vna şi puterea Ta? Fiorul inimii Tale şi Óndurările Tale nu se mai arată faţă de mine!

Totuşi Tu eşti Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaşte, şi Israel nu ştie cine suntem; dar Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Tu, din veşnicie, Te numeşti ,M‚ntuitorul nostru.î Pentru ce, Doamne, ne laşi să rătăcim de la căile Tale, şi ne Ómpietreşti inima ca să nu ne temem de Tine? Œntoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi, pentru seminţiile moştenirii Tale!

Poporul Tău cel sf‚nt n-a stăp‚nit ţara dec‚t puţină vreme; vrăjmaşii noştri au călcat Ón picioare locaşul Tău cel sf‚nt.

Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai c‚rmuit Tu, şi peste care niciodată nu s-a chemat Numele TăuÖ