Elihu a luat din nou cuv‚ntul, şi a zis: ,Ascultaţi, Ónţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!

Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.í Să alegem ce este drept, să vedem Óntre noi ce este bun.

Iov a zis: ,Sunt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate; am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sunt fără păcat.í Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa, care să umble Ón tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă m‚nă Ón m‚nă cu cei nelegiuiţi?

Căci el a zis: ,Nu-i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea Ón Dumnezeu.í Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!

El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.

Nu, negreşit, Dumnezeu nu săv‚rşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.

Cine L-a Ónsărcinat să c‚rmuiască păm‚ntul? Cine I-a dat lumea Ón grija Lui?

Dacă nu s-ar g‚ndi dec‚t la El, dacă Şi-ar lua Ónapoi duhul şi suflarea, tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s-ar Óntoarce Ón ţăr‚nă.

Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!

Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei os‚ndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic, care strigă către Ómpăraţi: ,Netrebnicilor!í Şi către domnitori: ,Nelegiuiţilor!í Care nu caută la faţa celor mari, şi nu face deosebire Óntre bogat şi sărac, pentru că toţi sunt lucrarea m‚inilor Lui?

Œntr-o clipă, ei Óşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul m‚inii vreunui om.

Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.

Nu este nici Óntuneric, nici umbră a morţii, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.

Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată Ónaintea Lui.

El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare, şi pune pe alţii Ón locul lor.

Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea Ói răstoarnă, sunt zdrobiţi.

Œi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi, Ón faţa tuturor.

Abăt‚ndu-se de la El, şi părăsind toate căile Lui, ei au făcut să se Ónalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au Óndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.

Dacă dă El pace, cine poate s-o tulbure? Dacă Œşi ascunde El Faţa, cine poate să-L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om, pentru ca nelegiuitul să nu mai stăp‚nească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.

Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: ,Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui; arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face?í Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!

Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, Ónţeleptul care m-ascultă va g‚ndi ca mine: ,Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuv‚ntările lui sunt lipsite de judecată.

Să fie Óncercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!

Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme Ón mijlocul nostru, Óşi Ónmulţeşte cuvintele Ómpotriva lui Dumnezeu.î