Book of Job, глава 37 Job, гл 37
La auzul acestor lucruri Ómi tremură inima de tot, şi sare din locul ei.
Ascultaţi, ascultaţi trăznetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!
Œl rostogoleşte pe toată Óntinderea cerurilor, şi fulgerul Lui luminează p‚nă la marginile păm‚ntului.
Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreţ; şi nu mai opreşte fulgerul, de Óndată ce răsună glasul Lui.
Dumnezeu tună cu glasul Lui Ón chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le Ónţelegem.
El zice zăpezii: ,Cazi pe păm‚nt!í Zice acelaşi lucru ploii, chiar şi celor mai puternice ploi.
Pecetluieşte m‚na tuturor oamenilor, pentru ca toţi să se recunoască de făpturi ale Lui.
Fiara sălbatică se trage Óntr-o peşteră, şi se culcă Ón vizuina ei.
Vijelia vine de la miazăzi, şi frigul, din v‚nturile de la miazănoapte.
Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheaţa, şi micşorează locul apelor mari.
Œncarcă norii cu aburi, şi-i risipeşte sc‚nteietori; mişcarea lor se Óndreaptă după planurile Lui, pentru Ómplinirea a tot ce le porunceşte El pe faţa păm‚ntului locuit.
Œi face să pară ca o nuia cu care loveşte păm‚ntul, sau ca un semn al dragostei Lui.
Iov, ia aminte la aceste lucruri! Priveşte liniştit minunile lui Dumnezeu!
Ştii cum c‚rmuieşte Dumnezeu norii, şi cum face să strălucească din ei fulgerul Său?
Œnţelegi tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui ştiinţă este desăv‚rşită?
Ştii pentru ce ţi se Óncălzesc veşmintele, c‚nd se odihneşte păm‚ntul de v‚ntul de miazăzi?
Poţi tu să Óntinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?
Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neştiutori ca să-I putem vorbi.
Cine-I va da de veste că Œi voi vorbi? Dar care este omul care-şi doreşte pierderea?
Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte Ón dosul norilor, dar va trece un v‚nt şi-l va curăţi; de la miază-noapte ne vine aurora, şi ce Ónfricoşată este măreţia care Ónconjoară pe Dumnezeu!
Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge, căci este mare Ón tărie, dar dreptul şi dreptatea deplină El nu le fr‚nge.
De aceea oamenii trebuie să se teamă de El; El nu-Şi Óndreaptă privirile spre cei ce se cred Ónţelepţi.î