Book of Job, глава 38 Job, гл 38
Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis: ÑCine este cel ce Œmi Óntunecă planurile, prin cuv‚ntări fără pricepere?
Œncinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te Óntreb, şi tu să Mă Ónveţi.
Unde erai tu c‚nd am Óntemeiat păm‚ntul? Spune, dacă ai pricepere.
Cine i-a hotăr‚t măsurile, ştii? Sau cine a Óntins fr‚nghia de măsurat peste el?
Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, atunci c‚nd stelele dimineţii izbucneau Ón c‚ntări de bucurie, şi c‚nd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
Cine a Ónchis marea cu porţi, c‚nd s-a aruncat din p‚ntecele mamei ei?
C‚nd i-am făcut haina din nori, şi scutece din Óntuneric; c‚nd i-am pus hotar, şi c‚nd i-am pus zăvoare şi porţi; c‚nd am zis: ,P‚nă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească m‚ndria valurilor tale?í De c‚nd eşti, ai poruncit tu dimineţii? Ai arătat zorilor locul lor, ca să apuce capetele păm‚ntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?
Ca păm‚ntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate Ómbrăcate ca Ón haina lor adevărată?
Pentru ca cei răi să fie lipsiţi de lumina lor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?
Ai pătruns tu p‚nă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile ad‚ncului?
Ţi s-au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
Ai cuprins tu cu privirea Óntinderea păm‚ntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.
Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi Óntunericul unde Óşi are locuinţa?
Poţi să le urmăreşti p‚nă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!
Ai ajuns tu p‚nă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinii, pe care le păstrez pentru vremurile de str‚mtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?
Pe ce cale se Ómparte lumina? Şi pe ce cale se Ómprăştie v‚ntul de răsărit pe păm‚nt?
Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a Ónsemnat drumul fulgerului şi al tunetului, pentru ca să cadă ploaia pe un păm‚nt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sunt oameni; pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să Óncolţească şi să răsară iarba?
Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?
Din al cui s‚n iese gheaţa, şi cine naşte promoroaca cerului, ca apele să se Óngroaşe ca o piatră, şi faţa ad‚ncului să se Óntărească?
Poţi să Ónnozi tu legăturile Găinuşei, sau să dezlegi fr‚nghiile Orionului?
Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu c‚rmuieşti Ursul mare cu puii lui?
Cunoşti tu legile cerului? Sau tu Ói or‚nduieşti stăp‚nirea pe păm‚nt?
Œţi Ónalţi tu glasul p‚nă la nori, ca să chemi să te acopere r‚uri de ape?
Poţi tu să arunci fulgerele, ca să plece? Œţi zic ele: ,Iată-ne?í Cine a pus Ónţelepciunea Ón negura norilor, sau cine a dat pricepere Óntocmirii văzduhului?
Cine poate să numere norii cu Ónţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor, pentru ca să Ónceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de păm‚nt să se lipească Ómpreună?
Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei, c‚nd stau ghemuiţi Ón vizuina lor, c‚nd stau la p‚ndă Ón culcuşul lor?
Cine pregăteşte corbului hrana, c‚nd puii lui strigă spre Dumnezeu, c‚nd umblă rătăciţi şi flăm‚nzi?