După aceea Domnul a mai r‚nduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i-a trimis doi c‚te doi Ónaintea Lui, Ón toate cetăţile şi Ón toate locurile, pe unde avea să treacă El.

Şi le-a zis: ÑMare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei Ón mijlocul lupilor.

Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici Óncălţăminte, şi să nu Óntrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

Œn orice casă veţi intra, să ziceţi Ónt‚i: ÑPacea să fie peste casa aceasta!î Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va răm‚ne peste el; altminteri ea se va Óntoarce la voi.

Să răm‚neţi Ón casa aceea, şi să m‚ncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă Ón casă.

Œn oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să m‚ncaţi ce vi se va pune Ónainte; să vindecaţi pe bolnavii care vor fi acolo, şi să le ziceţi: ÑŒmpărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.î Dar Ón oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi: ÑScuturăm Ómpotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre; totuşi să ştiţi că Œmpărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi.î Eu vă spun că, Ón ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma dec‚t pentru cetatea aceea.

Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute Ón Tir şi Sidon lucrările puternice care au fost făcute Ón voi, de mult s-ar fi pocăit st‚nd Ón sac şi cenuşă.

De aceea, Ón ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon dec‚t pentru voi.

Şi tu, Capernaume, vei fi Ónălţat oare p‚nă la cer? Vei fi pogor‚t p‚nă Ón Locuinţa morţilor.

Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.î Cei şaptezeci s-au Óntors plini de bucurie, şi au zis: ÑDoamne, chiar şi dracii ne sunt supuşi Ón Numele Tău.î Isus le-a zis: ÑAm văzut pe Satana căz‚nd ca un fulger din cer.î Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

Totuşi, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise Ón ceruri.î Œn ceasul acela, Isus S-a bucurat Ón Duhul Sf‚nt, şi a zis: ÑTată, Doamne al cerului şi al păm‚ntului; Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei Ónţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.î Toate lucrurile Mi-au fost date Ón m‚ini de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.î Apoi S-a Óntors spre ucenici, şi le-a spus de o parte: ÑFerice de ochii care văd lucrurile, pe care le vedeţi voi!

Căci vă spun că mulţi prooroci şi Ómpăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n-au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit.î Un Ónvăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: ÑŒnvăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?î Isus i-a zis: ÑCe este scris Ón Lege? Cum citeşti Ón ea?î El a răspuns: ÑSă iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine Ónsuţi.î ÑBine ai răspunsî, i-a zis Isus; Ñfă aşa, şi vei avea viaţa veşnică.î Dar el, care vroia să se Óndreptăţească, a zis lui Isus: ÑŞi cine este aproapele meu?î Isus a luat din nou cuv‚ntul, şi a zis: ÑUn om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut Óntre nişte t‚lhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

Din Ónt‚mplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, c‚nd a văzut pe omul acesta, a trecut Ónainte pe alături.

Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi c‚nd l-a văzut, a trecut Ónainte pe alături.

Dar un Samaritean, care era Ón călătorie, a venit Ón locul unde era el, şi c‚nd l-a văzut, i s-a făcut milă de el.

S-a apropiat de i-a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, şi a Óngrijit de el.

A doua zi, c‚nd a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, şi i-a zis: ÑAi grijă de el, şi orice vei mai cheltui, Óţi voi da Ónapoi la Óntoarcere.î Care dintr-aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse Óntre t‚lhari?î ÑCel ce şi-a făcut milă cu elî, a răspuns Ónvăţătorul Legii. ÑDu-te de fă şi tu la felî, i-a zis Isus.

Pe c‚nd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat Óntr-un sat. Şi o femeie, numită Marta, L-a primit Ón casa ei.

Ea avea o soră numită Maria, care s-a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

Marta era Ómpărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I-a zis: ÑDoamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute.î Drept răspuns, Isus i-a zis: ÑMarto, Marto, pentru multe lucruri te Óngrijorezi şi te frăm‚nţi tu, dar un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.î