Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.

El le-a zis: ÑŒntr-o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.

Œn cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi-i zicea: ,Fă-mi dreptate Ón cearta cu p‚r‚şul meu.í Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar Ón urmă, şi-a zis: ,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez, totuşi, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, Ói voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.í Domnul a adăugat: ,Auziţi ce zice judecătorul nedrept?

Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?

Vă spun că le va face dreptate Ón cur‚nd. Dar c‚nd va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe păm‚nt?î A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care se Óncredeau Ón ei Ónşişi că sunt neprihăniţi, şi dispreţuiau pe ceilalţi.

ÑDoi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş.

Fariseul sta Ón picioare, şi a Ónceput să se roage Ón sine astfel: ,Dumnezeule, Œţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

Eu postesc de două ori pe săptăm‚nă, dau zeciuială din toate veniturile mele.í Vameşul sta departe, şi nu Óndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea Ón piept, şi zicea: ,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!í Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogor‚t acasă socotit neprihănit dec‚t celălalt. Căci oricine se Ónalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi Ónălţat.î I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, c‚nd au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau.

Isus a chemat la Sine pe copilaşi, şi a zis: ÑLăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Œmpărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.

Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Œmpărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra Ón ea.î Un fruntaş a Óntrebat pe Isus: ÑBunule Œnvăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?î ÑPentru ce Mă numeşti bun?î i-a răspuns Isus. ÑNimeni nu este bun dec‚t Unul singur: Dumnezeu.

Ştii poruncile: ,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.î ÑToate aceste lucruriî, I-a zis el, Ñle-am păzit din tinereţea mea.î C‚nd a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: ÑŒţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, Ómparte la săraci, şi vei avea o comoară Ón ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.î C‚nd a auzit el aceste cuvinte, s-a Óntristat de tot; căci era foarte bogat.

Isus a văzut că s-a Óntristat de tot, şi a zis: ÑC‚t de anevoie vor intra Ón Œmpărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!

Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, dec‚t să intre un om bogat Ón Œmpărăţia lui Dumnezeu.î Cei ce-L ascultau, au zis: ÑAtunci cine poate fi m‚ntuit?î Isus a răspuns: ÑCe este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.î Atunci Petru a zis: ÑIată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.î Şi Isus le-a zis: ÑAdevărat vă spun că nu este nimeni, care să-şi fi lăsat casa, sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii, pentru Œmpărăţia lui Dumnezeu, şi să nu primească mult mai mult Ón veacul acesta de acum, iar Ón veacul viitor, viaţa veşnică.î Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le-a zis: ÑIată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va Ómplini.

Căci va fi dat Ón m‚na Neamurilor; Œl vor batjocori, Œl vor ocărÓ, Œl vor scuipa; şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Œl vor omorÓ, dar a treia zi va Ónvia.î Ei n-au Ónţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus.

Pe c‚nd Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea l‚ngă drum şi cerşea.

C‚nd a auzit norodul trec‚nd, a Óntrebat ce este.

I-au spus: ÑTrece Isus din Nazaret.î Şi el a strigat: ÑIsuse, Fiul lui David, ai milă de mine!î Cei ce mergeau Ónainte, Ól certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare: ÑFiul lui David, ai milă de mine!î Isus S-a oprit, şi a poruncit să-l aducă la El; şi, după ce s-a apropiat, l-a Óntrebat: ÑCe vrei să-ţi fac?î ÑDoamneî, a răspuns el, Ñsă-mi capăt vederea.î Şi Isus i-a zis: ÑCapătă-ţi vederea. Credinţa ta te-a m‚ntuit.î Numaidec‚t, orbul şi-a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, c‚nd a văzut cele Ónt‚mplate, a dat laudă lui Dumnezeu.