Isus, plin de Duhul Sf‚nt, S-a Óntors de la Iordan, şi a fost dus de Duhul Ón pustie, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a m‚ncat nimic Ón zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flăm‚nzit.

Diavolul I-a zis: ÑDacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă p‚ine.î Isus i-a răspuns: ÑEste scris: Omul nu va trăi numai cu p‚ine, ci cu orice cuv‚nt care iese din gura lui Dumnezeu.î Diavolul L-a suit pe un munte Ónalt, i-a arătat Óntr-o clipă, toate Ómpărăţiile păm‚ntului, şi I-a zis: ÑŢie Œţi voi da toată stăp‚nirea şi slava acestor Ómpărăţii; căci mie Ómi este dată, şi o dau oricui voiesc.

Dacă dar, Te vei Ónchina Ónaintea mea, toată va fi a Ta.î Drept răspuns, Isus i-a zis: ÑŒnapoia Mea, Satano! Este scris: Să te Ónchini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să-I slujeşti.î Diavolul L-a dus apoi Ón Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului, şi I-a zis: ÑDacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aiciî; căci este scris: ÑEl va porunci Óngerilor Lui să Te păzeascăî; şi: ÑEi Te vor lua pe m‚ini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.î Isus i-a răspuns: ÑS-a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.î După ce L-a ispitit Ón toate felurile, diavolul a plecat de la El, p‚nă la o vreme.

Isus, plin de puterea Duhului, S-a Óntors Ón Galilea, şi I s-a dus vestea Ón tot ţinutul dimprejur.

El Ónvăţa pe oameni Ón sinagogile lor, şi era slăvit de toţi.

A venit Ón Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, Ón ziua Sabatului, a intrat Ón sinagogă. S-a sculat să citească, şi I s-a dat cartea proorocului Isaia. C‚nd a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: ÑDuhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi, şi să vestesc anul de Óndurare al Domnului.î Œn urmă, a Ónchis cartea, a dat-o Ónapoi Óngrijitorului, şi a şezut jos. Toţi cei ce se aflau Ón sinagogă, aveau privirile pironite spre El.

Atunci a Ónceput să le spună: ÑAstăzi s-au Ómplinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-aţi auzit.î Şi toţi Œl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, care ieşeau din gura Lui, şi ziceau: ÑOare nu este acesta feciorul lui Iosif?î Isus le-a zis: ÑFără Óndoială, Œmi veţi spune zicala aceea: ,Doctore, vindecă-te pe tine Ónsuţií; şi Œmi veţi zice: ,Fă şi aici, Ón patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut Ón Capernaum.î ÑDarî, a adăugat El Ñadevărat vă spun că, nici un prooroc nu este primit bine Ón patria lui.

Ba Óncă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, c‚nd a fost Óncuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni, şi c‚nd a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve Ón Israel; şi totuşi Ilie n-a fost trimis la nici una din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.

Şi mulţi leproşi erau Ón Israel, pe vremea proorocului Elisei; şi totuşi nici unul din ei n-a fost curăţit, afară de Naaman, Sirianul.î Toţi cei din sinagogă, c‚nd au auzit aceste lucruri, s-au umplut de m‚nie.

Şi s-au sculat, L-au scos afară din cetate, şi L-au dus p‚nă Ón spr‚nceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos Ón prăpastie.

Dar Isus a trecut prin mijlocul lor, şi a plecat de acolo.

S-a pogor‚t Ón Capernaum, cetate din Galilea, şi acolo Ónvăţa pe oameni Ón ziua Sabatului.

Ei erau uimiţi de Ónvăţătura Lui, pentru că vorbea cu putere.

Œn sinagogă se afla un om, care avea un duh de drac necurat, şi care a strigat cu glas tare: ÑAh! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădeşti? Te ştiu cine eşti: Sf‚ntul lui Dumnezeu.î Isus l-a certat, şi i-a zis: ÑTaci, şi ieşi afară din omul acesta!î Şi dracul, după ce l-a tr‚ntit jos, Ón mijlocul adunării, a ieşit afară din el, fără să-i facă vreun rău.

Toţi au fost cuprinşi de spaimă, şi ziceau unii către alţii: Ce Ónseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu stăp‚nire şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!î Şi I s-a dus vestea Ón toate Ómprejurimile.

După ce a ieşit din sinagogă, a intrat Ón casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari, şi L-au rugat pentru ea.

El S-a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat Óndată, şi a Ónceput să le slujească.

La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boli, Ói aduceau la El. El Œşi punea m‚inile peste fiecare din ei, şi-i vindeca.

Din mulţi ieşeau şi draci, care strigau şi ziceau: ÑTu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.î Dar El Ói mustra, şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Hristosul.

C‚nd s-a crăpat de ziuă, Isus a ieşit şi S-a dus Óntr-un loc pustiu. Noroadele au Ónceput să-L caute Ón toate părţile, şi au ajuns p‚nă la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei.

Dar El le-a zis: ÑTrebuie să vestesc Evanghelia Œmpărăţiei lui Dumnezeu şi Ón alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis.î Şi propovăduia Ón sinagogile Galileii.