The Gospel According to Luke, глава 6 Luke, гл 6
Œntr-o zi de Sabat, s-a Ónt‚mplat că Isus trecea prin lanurile de gr‚u. Ucenicii Lui smulgeau spice de gr‚u, le frecau cu m‚inile, şi le m‚ncau.
Unii dintre Farisei le-au zis: ÑPentru ce faceţi ce nu este Óngăduit să faceţi Ón ziua Sabatului?î Isus le-a răspuns: ÑOare n-aţi citit ce a făcut David, c‚nd a flăm‚nzit, el, şi cei ce erau Ómpreună cu el?
Cum a intrat Ón Casa lui Dumnezeu, a luat p‚inile pentru punerea Ónaintea Domnului, a m‚ncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era Óngăduit să le măn‚nce dec‚t preoţii?î Şi le zicea: ÑFiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.î Œn altă zi de Sabat, s-a Ónt‚mplat că Isus a intrat Ón sinagogă, şi Ónvăţa pe norod. Acolo era un om, care avea m‚na dreaptă uscată.
Cărturarii şi Fariseii p‚ndeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca Ón ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L Ónvinuiască.
Dar El le ştia g‚ndurile; şi a zis omului, care avea m‚na uscată: ÑScoală-te, şi stai Ón mijloc.î El s-a sculat, şi a stat Ón picioare.
Şi Isus le-a zis: ÑVă Óntreb: Este Óngăduit Ón ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?î Atunci, Şi-a rotit privirile peste toţi, şi a zis omului: ÑŒntinde-ţi m‚na!î El a Óntins-o, şi m‚na i s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.
Ei turbau de m‚nie, şi s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.
Œn zilele acela, Isus S-a dus Ón munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea Ón rugăciune către Dumnezeu.
C‚nd s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, şi anume: Pe Simon, pe care l-a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu; pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul; pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut v‚nzător.
S-a pogor‚t Ómpreună cu ei, şi S-a oprit Óntr-un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, care veniseră din toată Iudea, din Ierusalim, şi de pe l‚ngă marea Tirului şi a Sidonului, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.
Cei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi.
Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieşea o putere, care-i vindeca pe toţi.
Atunci Isus Şi-a ridicat ochii spre ucenicii Săi, şi a zis: ÑFerice de voi, care sunteţi săraci, pentru că Œmpărăţia lui Dumnezeu este a voastră!
Ferice de voi, care sunteţi flăm‚nzi acum, pentru că voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi care pl‚ngeţi acum, pentru că voi veţi r‚de!
Ferice de voi, c‚nd oamenii vă vor urÓ, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărÓ, şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!
Bucuraţi-vă Ón ziua aceea, şi săltaţi de veselie; pentru că răsplata voastră este mare Ón cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii.
Dar, vai de voi, bogaţilor, pentru că voi v-aţi primit aici m‚ng‚ierea!
Vai de voi, care sunteţi sătui acum! Pentru că voi veţi flăm‚nzi! Vai de voi, care r‚deţi acum, pentru că voi veţi pl‚nge şi vă veţi t‚ngui!
Vai de voi, c‚nd toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii mincinoşi!
Dar Eu vă spun vouă, care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuv‚ntaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.
Dacă te bate cineva peste o falcă, Óntoarce-i şi pe cealaltă. Dacă Óţi ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa.
Oricui Óţi cere, dă-i; şi celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere Ónapoi.
Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.
Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei.
Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa.
Şi dacă daţi cu Ómprumut acelora de la care nădăjduiţi să luaţi Ónapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu Ómprumut păcătoşilor, ca să ia Ónapoi Óntocmai.
Voi Ónsă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu Ómprumut, fără să nădăjduiţi ceva Ón schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Œnalt; căci El este bun şi cu cei nemulţumitori şi cu cei răi.
Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.
Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu os‚ndiţi, şi nu veţi fi os‚ndiţi; iertaţi, şi vi se va ierta.
Daţi, şi vi se va da; ba Óncă, vi se va turna Ón s‚n o măsură bună, Óndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.î Le-a spus şi pilda următoare: ÑOare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea am‚ndoi Ón groapă?
Ucenicul nu este mai presus de Ónvăţătorul lui; dar orice ucenic desăv‚rşit va fi ca Ónvăţătorul lui.
De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la b‚rna din ochiul tău?
Sau cum poţi să zici fratelui tău: ,Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochií şi, c‚nd colo, tu nu vezi b‚rna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate Ónt‚i b‚rna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
Nu este nici un pom bun, care să facă rod rău, şi nici un pom rău care să facă rod bun.
Căci orice pom se cunoaşte după roada lui. Nu se str‚ng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.
Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.
De ce-Mi ziceţi: ,Doamne, Doamne!í şi nu faceţi ce spun Eu?
Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, şi le face.
Se aseamănă cu un om care, c‚nd a zidit o casă, a săpat ad‚nc Ónainte, şi a aşezat temelia pe st‚ncă. A venit o vărsare de ape, şi s-a năpustit şuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe st‚ncă.
Dar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om, care a zidit o casă pe păm‚nt, fără temelie. Şi s-a năpustit şuvoiul asupra ei, ea s-a prăbuşit Óndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.î