Ferice de cei fără prihană Ón calea lor, cari umblă Óntotdeauna după Legea Domnului!

Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor, cari nu săvÓrşesc nicio nelegiuire, şi umblă Ón căile Lui!

Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.

O, de ar ţinti căile mele la păzirea orÓnduirilor Tale!

Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!

Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cÓnd voi Ónvăţa legile dreptăţii Tale.

Vreau să păzesc orÓnduirile Tale: nu mă părăsi de tot!

Cum Óşi va ţinea tÓnărul curată cărarea? ŒndreptÓndu-se după CuvÓntul Tău.

Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.

StrÓng CuvÓntul Tău Ón inima mea, ca să nu păcătuiesc Ómpotriva Ta!

BinecuvÓntat să fii Tu, Doamne! Œnvaţă-mă orÓnduirile Tale!

Cu buzele mele vestesc toate hotărÓrile gurii Tale.

CÓnd urmez Ónvăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.

Mă gÓndesc adÓnc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.

Mă desfătez Ón orÓnduirile Tale, şi nu uit CuvÓntul Tău.

Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc CuvÓntul Tău!

Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!

SÓnt un străin pe pămÓnt: nu-mi ascunde poruncile Tale!

Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.

Tu mustri pe cei ÓngÓmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.

Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc Ónvăţăturile Tale.

Să tot stea voevozii şi să vorbească Ómpotriva mea: robul tău cugetă adÓnc la orÓnduirile Tale.

Œnvăţăturile Tale sÓnt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.

Sufletul meu este lipit de ţărÓnă: Ónviorează-mă, după făgăduinţa Ta!

Eu Ómi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: Ónvaţă-mă orÓnduirile Tale!

Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.

Œmi plÓnge sufletul de durere: ridică-mă după CuvÓntul Tău!

Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi Óndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!

Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.

Mă ţin de Ónvăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!

Alerg pe calea poruncilor Tale, căci Ómi scoţi inima la larg.

Œnvaţă-mă, Doamne, calea orÓnduirilor Tale, ca s'o ţin pÓnă Ón sfÓrşit!

Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!

Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci Ómi place de ea.

Pleacă-mi inima spre Ónvăţăturile Tale, şi nu spre cÓştig!

Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, Ónviorează-mă Ón calea Ta!

Œmplineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!

Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sÓnt pline de bunătate.

Iată, doresc să Ómplinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc Ón neprihănirea cerută de Tine!

Să vină, Doamne, Óndurarea Ta peste mine, mÓntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!

Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă Óncred Ón CuvÓntul Tău.

Nu lua de tot din gura mea cuvÓntul adevărului! Căci nădăjduiesc Ón judecăţile Tale.

Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.

Voi umbla Ón loc larg, căci caut poruncile Tale.

Voi vorbi despre Ónvăţăturile Tale Ónaintea Ómpăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.

Mă desfătez Ón poruncile Tale, căci le iubesc.

Œmi Óntind mÓnile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gÓndesc adÓnc la orÓnduirile Tale.

Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, Ón care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!

Aceasta este mÓngÓierea mea Ón necazul meu: că făgăduinţa Ta Ómi dă iarăş viaţă.

Nişte ÓngÓmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.

Mă gÓndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mÓngÓi.

M'apucă o mÓnie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.

OrÓnduirile Tale sÓnt prilejul cÓntărilor mele, Ón casa pribegiei mele.

Noaptea Ómi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.

Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.

Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.

Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!

Mă gÓndesc la căile mele, şi Ómi Óndrept picioarele spre Ónvăţăturile Tale.

Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.

Cursele celor răi mă Ónconjoară, dar nu uit Legea Ta.

Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.

SÓnt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.

PămÓntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; Ónvaţă-mă orÓnduirile Tale!

Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.

Œnvaţă-mă să am Ónţelegere şi pricepere, căci cred Ón poruncile Tale.

PÓnă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc CuvÓntul Tău.

Tu eşti bun şi binefăcător: Ónvaţă-mă orÓnduirile tale!

Nişte ÓngÓmfaţi urzesc neadevăruri Ómpotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.

Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez Ón Legea Ta.

Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să Ónvăţ orÓnduirile Tale.

Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decÓt o mie de lucruri de aur şi de argint.

MÓinile Tale m'au făcut, şi m'au Óntocmit; dă-mi pricepere, ca să Ónvăţ poruncile Tale!

Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc Ón făgăduinţele Tale.

Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sÓnt drepte: din credincioşie m'ai smerit.

Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mÓngÓierea, cum ai făgăduit robului Tău!

Să vină peste mine Óndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.

Să fie Ónfruntaţi ÓngÓmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gÓndesc adÓnc la poruncile Tale.

Să se Óntoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc Ónvăţăturile Tale!

Inima să-mi fie neÓmpărţită Ón orÓnduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!

Œmi tÓnjeşte sufletul după mÓntuirea Ta: nădăjduiesc Ón făgăduinţa Ta.

Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,CÓnd mă vei mÓngÓia?`` Căci am ajuns ca un burduf pus Ón fum; totuş nu uit orÓnduirile Tale.

Care este numărul zilelor robului Tău? CÓnd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?

Nişte ÓngÓmfaţi sapă gropi Ónaintea mea; nu lucrează după Legea ta.

Toate poruncile tale nu sÓnt decÓt credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!

Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.

Œnviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc Ónvăţăturile gurii Tale!

CuvÓntul Tău, Doamne, dăinuieşte Ón veci Ón ceruri.

Credincioşia ta ţine din neam Ón neam; Tu ai Óntemeiat pămÓntul, şi el rămÓne tare.

După legile Tale stă Ón picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Œţi sÓnt supuse.

Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit Ón ticăloşia mea.

Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă Ónviorezi.

Al Tău sÓnt: mÓntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.

Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la Ónvăţăturile Tale.

Văd că tot ce este desăvÓrşit are margini: poruncile Tale Ónsă sÓnt fără margini.

CÓt de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gÓndesc la ea.

Poruncile Tale mă fac mai Ónţelept decÓt vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.

SÓnt mai Ónvăţat decÓt toţi Ónvăţătorii mei, căci mă gÓndesc la Ónvăţăturile Tale.

Am mai multă pricepere decÓt bătrÓnii, căci păzesc poruncile Tale.

Œmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc CuvÓntul Tău.

Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă Ónveţi.

Ce dulci sÓnt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decÓt mierea Ón gura mea!

Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.

CuvÓntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.

Jur, -şi mă voi ţinea de jurămÓnt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.

SÓnt foarte amărÓt: Ónviorează-mă, Doamne, după CuvÓntul Tău!

Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi Ónvaţă-mă legile Tale!

Viaţa Ómi este necurmat Ón primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.

Nişte răi Ómi Óntind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.

Œnvăţăturile Tale sÓnt moştenirea mea de veci, căci ele sÓnt bucuria inimii mele.

Œmi plec inima să Ómplinesc orÓnduirile Tale, totdeauna şi pÓnă la sfÓrşit.

Urăsc pe oamenii nehotărÓţi, dar iubesc Legea Ta.

Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc Ón făgăduinţa Ta.

Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!

Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine Ón nădejdea mea!

Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neÓncetat de orÓnduirile Tale!

Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orÓnduirile Tale, căci Ónşelătoria lor este zădarnică.

Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămÓnt: de aceea eu iubesc Ónvăţăturile Tale.

Mi se Ónfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.

Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa Ón voia asupritorilor mei!

Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte ÓngÓmfaţi!

Mi se topesc ochii după mÓntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.

Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi Ónvaţă-mă orÓnduirile Tale!

Eu sÓnt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc Ónvăţăturile Tale.

Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.

De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cÓt aurul, da, mai mult decÓt aurul curat: De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.

Œnvăţăturile Tale sÓnt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.

Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.

Deschid gura şi oftez, căci sÓnt lacom după poruncile Tale.

Œntoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!

Œntăreşte-mi paşii Ón CuvÓntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpÓnească peste mine!

Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!

Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi Ónvaţă-mă orÓnduirile Tale!

Ochii Ómi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.

Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sÓnt fără prihană.

Tu Œţi Óntemeiezi Ónvăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.

RÓvna mea mă mănÓncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.

CuvÓntul Tău este cu totul Óncercat, şi robul Tău Ól iubeşte.

SÓnt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.

Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.

Necazul şi strÓmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sÓnt desfătarea mea.

Œnvăţăturile Tale sÓnt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!

Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orÓnduirile Tale.

Te chem: mÓntuieşte-mă, ca să păzesc Ónvăţăturile Tale!

O iau Ónaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc Ón făgăduinţele Tale.

O iau Ónaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gÓndesc adÓnc la CuvÓntul Tău.

Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: Ónviorează-mă, Doamne, după judecata ta!

Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.

Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sÓnt adevărul.

De multă vreme ştiu din Ónvăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.

Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.

Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, Ónviorează-mă după făgăduinţa Ta.

MÓntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orÓnduirile Tale.

Mari sÓnt Óndurările Tale, Doamne! Œnviorează-mă după judecăţile Tale!

Mulţi sÓnt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de Ónvăţăturile Tale.

Văd cu scÓrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc CuvÓntul Tău.

Vezi cÓt de mult iubesc eu poruncile Tale: Ónviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!

Temelia CuvÓntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sÓnt vecinice.

Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decÓt de cuvintele Tale.

Mă bucur de CuvÓntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.

Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.

De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.

Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se ÓntÓmplă nicio nenorocire.

Eu nădăjduiesc Ón mÓntuirea Ta, Doamne, şi Ómplinesc poruncile Tale.

Sufletul meu ţine Ónvăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!

Păzesc poruncile şi Ónvăţăturile Tale, căci toate căile mele sÓnt Ónaintea Ta.

Să ajungă strigătul meu pÓnă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.

Să ajungă cererea mea pÓnă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!

Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă Ónveţi orÓnduirile Tale!

Să cÓnte limba mea CuvÓntul Tău, căci toate poruncile Tale sÓnt drepte!

MÓna Ta să-mi fie Óntr'ajutor, căci am ales poruncile Tale.

Suspin după mÓntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.

Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!

Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.