Pe c‚nd locuia David Ón casa lui, a zis proorocului Natan: ÑIată, eu locuiesc Óntr-o casă de cedru, şi chivotul legăm‚ntului Domnului este Óntr-un cort.î Natan a răspuns lui David: ÑFă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine.î Œn noaptea următoare, cuv‚ntul Domnului a vorbit lui Natan: ÑDu-te şi spune robului Meu David: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu tu Œmi vei zidi o casă de locuit.

Căci Eu n-am locuit Óntr-o casă din ziua c‚nd am scos pe Israel din Egipt p‚nă Ón ziua de azi; ci am mers din cort Ón cort, şi din locaş Ón locaş.

Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: ,Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?í Acum să spui robului Meu David: ,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Te-am luat de la păşune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel; am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, şi ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe păm‚nt: am dat o locuinţă poporului Meu Israel, şi l-am sădit ca să fie statornic acolo şi să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească aşa cum Ól nimiceau mai Ónainte şi pe vremea c‚nd pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toţi vrăjmaşii tăi. Şi Óţi vestesc că Domnul Óţi va zidi o casă.

C‚nd ţi se vor Ómplini zilele, şi c‚nd te vei duce la părinţii tăi, voi ridica săm‚nţa ta după tine, şi anume pe unul din fiii tăi, şi-i voi Óntări domnia.

El Œmi va zidi o casă, şi-i voi Óntări pe vecie scaunul lui de domnie.

Eu Ói voi fi Tată şi el Œmi va fi fiu; şi nu voi Óndepărta bunătatea Mea de la el, cum am Óndepărtat-o de la cel dinaintea ta.

Œl voi aşeza pentru totdeauna Ón Casa Mea, şi Ón Ómpărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi Óntărit pe vecie.î Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta.

Şi Ómpăratul David s-a dus şi s-a Ónfăţişat Ónaintea Domnului, şi a zis: ÑCine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?

Şi at‚ta este puţin lucru Ónaintea ta, Dumnezeule! Tu vorbeşti şi de casa robului Tău pentru vremurile viitoare. Şi binevoieşti să-Ţi Óndrepţi privirile asupra mea Ón felul oamenilor, Tu care eşti Ónălţat, Doamne Dumnezeule!

Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoşti pe robul Tău.

Doamne, din pricina robului Tău, şi după inima Ta, ai făcut aceste lucruri mari, şi i le-ai descoperit.

Doamne! nimeni nu este ca Tine, şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.

Este oare pe păm‚nt un singur popor, care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume şi să săv‚rşeşti minuni şi semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt?

Tu ai pus pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.

Acum, Doamne, cuv‚ntul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui să răm‚nă Ón veac, şi fă după cuv‚ntul Tău!

Să răm‚nă, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie şi să se spună: ,Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!í Şi casa robului Tău David să fie Óntărită Ónaintea Ta!

Căci Tu Ónsuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că Ói vei zidi o casă. De aceea a Óndrăznit robul Tău să se roage Ónaintea Ta.

Acum, Doamne, Tu eşti adevăratul Dumnezeu, şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău.

Binecuv‚ntează dar casa robului Tău, ca să răm‚nă pe vecie Ónaintea Ta! Căci ce binecuv‚ntezi Tu, Doamne, este binecuv‚ntat pentru veşnicie!î