Iată cum trebuie să fim priviţi noi: ca nişte slujitori ai lui Hristos, şi ca nişte ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu.

Œncolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios Ón lucrul Óncredinţat lui.

C‚t despre mine, prea puţin Ómi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba Óncă, nici eu Ónsumi nu mă mai judec pe mine.

Căci n-am nimic Ómpotriva mea; totuşi nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul.

De aceea să nu judecaţi nimic Ónainte de vreme, p‚nă va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse Ón Óntuneric, şi va descoperi g‚ndurile inimilor. Atunci, fiecare Óşi va căpăta lauda de la Dumnezeu.

Fraţilor, pentru voi am spus aceste lucruri, Ón icoană de vorbire, cu privire la mine şi la Apolo, ca prin noi Ónşine, să Ónvăţaţi să nu treceţi peste Ñce este scrisî: şi nici unul din voi să nu se fălească deloc cu unul Ómpotriva celuilalt.

Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?

O, iată-vă sătui! Iată-vă ajunşi bogaţi! Iată-vă Ómpărăţind fără noi! Şi măcar de aţi Ómpărăţi cu adevărat ca să putem Ómpărăţi şi noi Ómpreună cu voi!

Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte os‚ndiţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, Óngeri şi oameni.

Noi suntem nebuni pentru Hristos: voi, Ónţelepţi Ón Hristos! Noi, slabi: voi, tari! Voi, puşi Ón cinste: noi, dispreţuiţi!

P‚nă Ón clipa aceasta suferim de foame şi de sete, suntem goi, chinuiţi, umblăm din loc Ón loc, ne ostenim şi lucrăm cu m‚inile noastre; c‚nd suntem ocăr‚ţi, binecuv‚ntăm; c‚nd suntem prigoniţi, răbdăm; c‚nd suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. P‚nă Ón ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor.

Nu vă scriu aceste lucruri, ca să vă fac ruşine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei.

Căci chiar dacă aţi avea zece mii de Ónvăţători Ón Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi; pentru că eu v-am născut Ón Hristos Isus, prin Evanghelie.

De aceea vă rog să călcaţi pe urmele mele.

Pentru aceasta v-am trimis pe Timotei, care este copilul meu preaiubit şi credincios Ón Domnul. El vă va aduce aminte de felul meu de purtare Ón Hristos şi de felul cum Ónvăţ eu pe oameni pretutindeni Ón toate Bisericile.

Unii s-au Óng‚mfat, şi şi-au Ónchipuit că n-am să mai vin la voi.

Dar dacă va voi Domnul, voi veni Ón cur‚nd la voi, şi atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au Óng‚mfat.

Căci Œmpărăţia lui Dumnezeu nu stă Ón vorbe, ci Ón putere.

Ce voiţi? Să vin la voi cu nuiaua, sau cu dragoste şi cu duhul bl‚ndeţii?