David s-a dus la Nob, la preotul Ahimelec, care a alergat speriat Ónaintea lui, şi i-a zis: ÑPentru ce eşti singur şi nu este nimeni cu tine?î David a răspuns preotului Ahimelec: ÑŒmpăratul mi-a dat o poruncă şi mi-a zis: ,Nimeni să nu ştie nimic de pricina pentru care te trimit şi de porunca pe care ţi-am dat-o.í Am hotăr‚t un loc de Ónt‚lnire cu oamenii mei.

Acum ce ai la Óndem‚nă? Dă-mi cinci p‚ini, sau ce se va găsi.î Preotul a răspuns lui David: ÑN-am p‚ine obişnuită la Óndemnă, ci numai p‚ine sfinţită; doar dacă oamenii tăi s-au ferit de Ómpreunarea cu femei!î David a răspuns preotului: ÑNe-am ferit de Ómpreunarea cu femei de trei zile de c‚nd am plecat, şi toţi oamenii mei sunt curaţi; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfinţită negreşit azi de acela care o va face.î Atunci preotul i-a dat p‚inea sfinţită, căci nu era acolo altă p‚ine dec‚t p‚inea pentru punerea Ónainte, care fusese luată dinaintea Domnului ca să fie Ónlocuită cu p‚ine caldă, Ón clipa c‚nd luaseră pe cealaltă.

Chiar Ón ziua aceea, se afla acolo Ónchis Ónaintea Domnului un om dintre slujitorii lui Saul; era un Edomit, numit Doeg, căpetenia păstorilor lui Saul.

David a zis lui Ahimelec: ÑN-ai la Óndem‚nă o suliţă sau o sabie? Căci nu mi-am luat cu mine nici sabia nici armele, pentru că porunca Ómpăratului era grabnică.î Preotul a răspuns: ÑIată sabia lui Goliat, Filisteanul, pe care l-ai omor‚t Ón valea terebinţilor; este Ónvelită Óntr-un covor, Ón dosul efodului; dacă vrei s-o iei, ia-o, căci nu este alta aici.î Şi David a zis: ÑNu-i alta ca ea; dă-mi-o.î David s-a sculat şi a fugit chiar Ón ziua aceea de Saul. A ajuns la Achiş, Ómpăratul Gatului.

Slujitorii lui Achiş i-au zis: ÑNu este acesta David, Ómpăratul ţării? Nu este el acela pentru care se c‚nta, juc‚nd: ,Saul şi-a bătut miile lui, Iar David zecile lui de mii?î David a pus la inimă aceste cuvinte, şi a avut o mare frică de Achiş, Ómpăratul Gatului.

A făcut pe nebunul Ónaintea lor; făcea năzdrăvănii Ónaintea lor, făcea zg‚rieturi pe uşile porţilor, şi lăsa să-i curgă balele pe barbă.

Achiş a zis slujitorilor săi: ÑVedeţi bine că omul acesta şi-a pierdut minţile; pentru ce mi-l aduceţi?

Oare duc lipsă de nebuni, de-mi aduceţi pe acesta şi mă faceţi martor la năzdrăvăniile lui? Să intre el Ón casa mea?î