Œn al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, peste Iuda a Ónceput să domnească Abia.

El a domnit trei ani la Ierusalim. Mama sa se numea Micaia, fata lui Uriel, din Ghibea. Œntre Abia şi Ieroboam a fost război.

Abia a Ónceput lupta cu o oaste de războinici viteji, patru sute de mii de oameni aleşi; şi Ieroboam s-a Ónşiruit de bătaie Ómpotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleşi, războinici viteji.

De pe v‚rful muntelui Ţemaraim, care face parte din muntele lui Efraim, Abia s-a sculat şi a zis: ÑAscultă-mă, Ieroboame, şi tot Israelul!

Nu trebuie oare să ştiţi că Domnul, Dumnezeul lui Israel, a dat pe vecie domnia peste Israel lui David şi fiilor lui printr-un legăm‚nt care nu se poate călca?

Dar Iaroboam, fiul lui Nebat, slujitorul lui Solomon, fiul lui David, s-a sculat şi s-a răzvrătit Ómpotriva stăp‚nului său.

Nişte oameni de nimic, oameni răi, s-au str‚ns la el şi s-au Ómpotrivit lui Roboam, fiul lui Solomon. Roboam era t‚năr şi fricos, şi nu putea să li se Ómpotrivească.

Şi acum, voi credeţi că puteţi ieşi biruitori asupra Ómpărăţiei Domnului, care este Ón m‚inile fiilor lui David; şi voi sunteţi o mare mulţime şi aveţi cu voi viţeii de aur pe care vi i-a făcut Ieroboam ca dumnezei.

N-aţi Óndepărtat voi pe preoţii Domnului, pe fiii lui Aaron şi pe Leviţi, şi nu v-aţi făcut voi preoţi, ca şi popoarele celorlalte ţări? Oricine venea cu un viţel şi şapte berbeci, ca să fie sfinţit, se făcea preot al celui ce nu este Dumnezeu.

Dar c‚t despre noi, Domnul este Dumnezeul nostru, şi noi nu L-am părăsit, preoţii din slujba Domnului sunt fii ai lui Aaron, şi Leviţii stau şi Óşi Ómplinesc slujbele.

Noi aducem Ón fiecare dimineaţă şi Ón fiecare seară arderi de tot Domnului, ardem tăm‚ie mirositoare, punem p‚inile pentru punerea Ónaintea Domnului pe masa cea curată, şi aprindem Ón fiecare seară sfeşnicul de aur cu candelele lui; căci păzim poruncile Domnului, Dumnezeului nostru. Dar voi L-aţi părăsit.

Iată că Dumnezeu şi preoţii Lui sunt cu noi, Ón fruntea noastră, şi avem şi tr‚mbiţele răsunătoare ca să sunăm din ele Ómpotriva voastră. Copii ai lui Israel! nu faceţi război Ómpotriva Domnului, Dumnezeului părinţilor voştri, căci nu veţi avea nici o izb‚ndă!î Ieroboam i-a luat pe din apoi, cu ajutorul unor oameni puşi la p‚ndă, aşa că oştile lui erau Ón faţa lui Iuda, iar cei ce stăteau la p‚ndă erau Ónapoia lor.

Cei din Iuda, Óntorc‚ndu-se, au avut de luptat Ónainte şi Ónapoi. Au strigat către Domnul, şi preoţii au sunat din tr‚mbiţe.

Oamenii lui Iuda au scos un strigăt de război şi, la strigătul de război al oamenilor lui Iuda, Domnul a lovit pe Ieroboam şi pe tot Israelul dinaintea lui Abia şi a lui Iuda.

Copiii lui Israel au fugit dinaintea lui Iuda, şi Dumnezeu i-a dat Ón m‚inile lui.

Abia şi poporul lui le-au pricinuit o mare Ónfr‚ngere, şi cinci sute de mii de oameni aleşi au căzut morţi printre cei din Israel.

Copiii lui Israel au fost smeriţi Ón vremea aceea, şi copiii lui Iuda au c‚ştigat biruinţa, pentru că se sprijiniseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor.

Abia a urmărit pe Ieroboam şi i-a luat cetăţi: Betelul cu satele lui, Ieşana cu satele ei, şi Efronul cu satele lui.

Ieroboam n-a mai avut putere pe vremea lui Abia, şi Domnul l-a lovit, şi a murit.

Dar Abia a ajuns puternic; a avut patrusprezece neveste, şi a născut douăzeci şi doi de fii şi şaisprezece fete.

Celelalte fapte ale lui Abia, ce a făcut şi ce a spus el, sunt scrise Ón cartea proorocului Ido.