După aceste lucruri şi după aceste fapte de credincioşie, a venit Sanherib, Ómpăratul Asiriei, care a pătruns Ón Iuda, şi a Ómpresurat cetăţile Óntărite, cu g‚nd să pună m‚na pe ele.

Ezechia, văz‚nd că a venit Sanherib şi că are de g‚nd să Ónceapă lupta Ómpotriva Ierusalimului, s-a sfătuit cu căpeteniile sale şi cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate. Şi ei au fost de părerea lui.

S-au str‚ns o mulţime de oameni, şi au astupat toate izvoarele şi p‚r‚ul care curge prin mijlocul ţinutului aceluia. ÑPentru ceî, ziceau ei, Ñsă găsească Ómpăraţii Asiriei, la venirea lor, ape din belşug?î Ezechia s-a Ómbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat şi l-a ridicat p‚nă la turnuri. A mai zidit un alt zid Ón afară, a Óntărit Milo Ón cetatea lui David, şi a pregătit o mulţime de arme şi de scuturi.

A pus căpetenii de război peste popor, şi i-a adunat la el pe locul deschis de la poarta cetăţii. Vorbindu-le inimii, a zis: ÑŒntăriţi-vă şi Ómbărbătaţi-vă. Nu vă temeţi şi nu vă spăim‚ntaţi Ónaintea Ómpăratul Asiriei şi Ónaintea Óntregii mulţimi care este cu el; căci cu noi sunt mai mulţi dec‚t cu el.

Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi.î Poporul a avut Óncredere Ón cuvintele lui Ezechia, Ómpăratul lui Iuda.

După aceea, Sanherib, Ómpăratul Asiriei, a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim, pe c‚nd era Ónaintea Lachisului cu toate puterile lui; i-a trimis la Ezechia, Ómpăratul lui Iuda, şi la toţi cei din Iuda care erau la Ierusalim, să le spună: ÑAşa vorbeşte Sanherib, Ómpăratul Asiriei: ÑPe ce se bizuie Óncrederea voastră, de staţi Ómpresuraţi la Ierusalim?

Oare nu vă amăgeşte Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi prin sete, c‚nd zice: ÑDomnul, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din m‚na Ómpăratului Asiriei?î Oare nu Ezechia a Óndepărtat Ónălţimile şi altarele Domnului, şi a dat porunca aceasta lui Iuda şi Ierusalimului: ÑSă vă Ónchinaţi numai unui altar, şi să aduceţi tăm‚ie numai pe el?î Nu ştiţi ce am făcut noi, eu şi părinţii mei, tuturor popoarelor celorlalte ţări? Dumnezeii neamurilor acestor ţări au putut ei să le izbăvească ţările din m‚na mea?

Care dintre toţi dumnezeii acestor neamuri pe care le-au nimicit părinţii mei, a putut să izbăvească pe poporul lui din m‚na mea, pentru ca să vă poată izbăvi Dumnezeul vostru din m‚na mea?

Să nu vă amăgească Ezechia dar şi să nu vă Ónşele astfel; nu vă Óncredeţi Ón el! Căci dumnezeul nici unui neam, nici unei Ómpărăţii n-a putut să izbăvească pe poporul lui din m‚na mea şi din m‚na părinţilor mei: cu c‚t mai puţin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din m‚na mea!î Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit şi alte lucruri Ómpotriva Domnului Dumnezeu, şi Ómpotriva robului Său Ezechia.

Şi a trimis o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, vorbind astfel Ómpotriva Lui: ÑDupă cum dumnezeii neamurilor celorlalte ţări n-au putut să izbăvească pe poporul lor din m‚na mea, tot aşa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe poporul Său din m‚na mea.

Slujitorii lui Sanherib au strigat cu glas tare Ón limba evreiască, pentru ca să arunce groaza şi spaima Ón poporul din Ierusalim, care era pe zid, şi să poată pune astfel stăp‚nire pe cetate.

Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor păm‚ntului, care sunt lucrarea m‚inilor omeneşti.

Œmpăratul Ezechia şi proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, au Ónceput să se roage pentru lucrul acesta şi au strigat către cer.

Atunci Domnul a trimis un Ónger care a nimicit Ón tabăra Ómpăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile. Şi Ómpăratul s-a Óntors ruşinat Ón ţara lui. A intrat Ón casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia.

Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din m‚na lui Sanherib, Ómpăratul Asiriei, şi din m‚na tuturor, şi i-a ocrotit Ómpotriva celor ce-i Ómpresurau.

Mulţi au adus Domnului daruri Ón Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, Ómpăratul lui Iuda, care de atunci s-a Ónălţat Œn vremea aceea, Ezechia a fost bolnav de moarte. El a făcut o rugăciune Domnului. Domnul i-a vorbit, şi i-a dat un semn.

Dar Ezechia n-a răsplătit binefacerea pe care a primit-o, căci i s-a Óng‚mfat inima. M‚nia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim.

Atunci Ezechia s-a smerit din m‚ndria lui, Ómpreună cu locuitorii Ierusalimului, şi m‚nia Domnului n-a venit peste ei Ón timpul vieţii lui Ezechia.

Ezechia a avut multe bogăţii şi multă slavă. Şi-a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, şi de toate lucrurile care se pot dori; hambare pentru roadele de gr‚u, de must şi de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite, şi staule pentru oi.

Şi-a zidit cetăţi, şi a avut belşug de boi şi de oi; căci Dumnezeu Ói dăduse multe avuţii.

Tot Ezechia a astupat şi gura de sus a apelor Ghihon, şi le-a adus Ón jos spre apus de cetatea lui David. Ezechia a izbutit Ón toate lucrările lui.

Œnsă, c‚nd au trimis căpeteniile Babilonului soli la el să Óntrebe de minunea care avusese loc Ón ţară, Dumnezeu l-a părăsit ca să-l Óncerce, pentru ca să cunoască tot ce era Ón inima lui.

Celelalte fapte ale lui Ezechia, şi faptele lui evlavioase, sunt scrise Ón vedenia proorocului Isaia, fiul lui Amoţ, Ón cartea Ómpăraţilor lui Iuda şi Israel.

Ezechia a adormit cu părinţii săi, şi l-au Óngropat Ón cel mai bun loc al mormintelor fiilor lui David. Tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului i-au dat cinste la moarte. Şi, Ón locul lui, a domnit fiul său Manase.