Naaman, căpetenia oştirii Ómpăratului Siriei, avea trecere Ónaintea stăp‚nului său şi mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare şi viteaz era lepros.

Şi Sirienii ieşiseră Ón cete la o luptă, şi aduseseră roabă pe o fetiţă din ţara lui Israel. Ea era Ón slujba nevestei lui Naaman.

Şi ea a zis stăp‚nei sale: ÑOh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!î Naaman s-a dus şi a spus stăp‚nului său: ÑFata aceea din ţara lui Israel a vorbit aşa şi aşa.î Şi Ómpăratul Siriei a zis: ÑDu-te la Samaria, şi voi trimite o scrisoare Ómpăratului lui Israel.î A plecat, lu‚nd cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur, şi zece haine de schimb.

A dus Ómpăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia aşa: ÑAcum, c‚nd vei primi scrisoarea aceasta, vei ştii că Óţi trimit pe slujitorul meu Naaman, ca să-l vindeci de lepra lui.î După ce a citit scrisoarea, Ómpăratul lui Israel şi-a rupt hainele, şi a zis: ÑOare sunt eu Dumnezeu, ca să omor şi să Ónvii, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să ştiţi dar şi să Ónţelegeţi că el caută prilej de ceartă cu mine.î C‚nd a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că Ómpăratul lui Israel şi-a sf‚şiat hainele, a trimis să spună Ómpăratului: ÑPentru ce ţi-ai sf‚şiat hainele? Lasă-l să vină la mine, şi va şti că este un prooroc Ón Israel.î Naaman a venit cu caii şi cu carul lui, şi s-a oprit la poarta casei lui Elisei.

Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: ÑDu-te, şi scaldă-te de şapte ori Ón Iordan; şi carnea ţi se va face sănătoasă, şi vei fi curat.î Naaman s-a m‚niat, şi a plecat, zic‚nd: ÑEu credeam că va ieşi la mine, se va Ónfăţişa el Ónsuşi, va chema Numele Domnului, Dumnezeului lui, Óşi va duce m‚na pe locul rănii, şi va vindeca lepra.

Nu sunt oare r‚urile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune dec‚t toate apele lui Israel? N-aş fi putut oare să mă spăl Ón ele şi să mă fac curat?î Şi s-a Óntors şi a plecat plin de m‚nie.

Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească, şi au zis: ÑPărinte, dacă proorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu at‚t mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: ÑScaldă-te, şi vei fi curat.î S-a pogor‚t atunci şi s-a cufundat de şapte ori Ón Iordan, după cuv‚ntul omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s-a făcut iarăşi cum este carnea unui copilaş, şi s-a curăţit.

Naaman s-a Óntors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. C‚nd a ajuns, s-a Ónfăţişat Ónaintea lui, şi a zis: ÑIată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot păm‚ntul, dec‚t Ón Israel. Şi acum, primeşte, rogu-te, un dar din partea robului tău.î Elisei a răspuns: ÑViu este Domnul, al cărui slujitor sunt, că nu voi primi.î Naaman a stăruit de el să primească, dar el n-a vrut.

Atunci Naaman a zis: ÑFiindcă nu vrei să primeşti tu, Óngăduie să se dea robului tău păm‚nt c‚t pot duce doi cat‚ri; căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere de tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.

Iată totuşi ce rog pe Domnul să ierte robului tău: c‚nd stăp‚nul meu intră Ón casa lui Rimon să se Ónchine acolo şi se sprijineşte pe m‚na mea, mă Ónchin şi eu Ón casa lui Rimon: să ierte Domnul pe robul tău, c‚nd mă voi Ónchina Ón casa lui Rimon!î Elisei i-a zis ÑDu-te Ón pace.î Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis Ón sine: ÑIată că stăp‚nul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n-a primit din m‚na lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva de la el.î Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, c‚nd l-a văzut alerg‚nd după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă Ónainte, şi a zis: ÑEste bine totul?î El a răspuns: ÑTotul este bine. Stăp‚nul meu mă trimite să-ţi spun: ÑIată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb.î Naaman a zis: ÑFă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.î A stăruit de el, şi a legat doi talanţi de argint Ón doi saci, Ómpreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă Ónaintea lui Ghehazi.

Ajung‚nd la deal, Ghehazi le-a luat din m‚inile lor, şi le-a pus Ón casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora care au plecat.

După aceea s-a dus şi s-a Ónfăţişat Ónaintea stăp‚nului său. Elisei i-a zis: ÑDe unde vii, Ghehazi?î El a răspuns: ÑRobul tău nu s-a dus nicăieri.î Dar Elisei i-a zis: ÑOare n-a fost duhul meu cu tine, c‚nd a lăsat omul acela carul şi a venit Ónaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe?

Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de săm‚nţa ta pentru totdeauna.î Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.