Ahitofel a zis lui Absalom: ÑLasă-mă să aleg douăsprezece mii de oameni! Mă voi scula, şi voi urmări pe David chiar Ón noaptea aceasta.

Œl voi lua pe neaşteptate, c‚nd va fi obosit şi va avea m‚inile slăbite, Ól voi Ónspăim‚nta, şi tot poporul care este cu el va fugi. Voi lovi numai pe Ómpărat, şi voi aduce Ónapoi la tine pe tot poporul; moartea omului pe care-l urmăreşti va face ca toţi să se Óntoarcă, şi tot poporul va fi Ón pace.î Cuvintele acestea au plăcut lui Absalom şi tuturor bătr‚nilor lui Israel.

Dar Absalom a zis: ÑChemaţi şi pe Huşai, Architul, şi să auzim şi ce va zice el.î Huşai a venit la Absalom, şi Absalom i-a zis: ÑIată cum a vorbit Ahitofel; trebuie să facem ce a zis el, sau nu? Spune tu!î Huşai a răspuns lui Absalom: ÑDe data aceasta, sfatul pe care ţi l-a dat Ahitofel nu este bun.î Şi Huşai a zis: ÑTu cunoşti vitejia tatălui tău şi a oamenilor lui; sunt Ónfuriaţi ca o ursoaică de pe c‚mp, căreia i s-au răpit puii. Tatăl tău este un om de război, şi nu va petrece noaptea cu poporul; iată, acum, stă ascuns Ón vreo groapă sau Ón vreun alt loc. Şi dacă, de la Ónceput, vor cădea unii sub loviturile lor, se va auzi Óndată, şi se va zice: ,Poporul care urma pe Absalom a fost Ónfr‚nt!í Atunci cel mai viteaz, chiar dacă ar fi avut o inimă de leu, se va Ónspăim‚nta; căci tot Israelul ştie că tatăl tău este un viteaz, şi că are nişte viteji cu el.

Sfatul meu este dar ca tot Israelul să se str‚ngă la tine, de la Dan p‚nă la Beer-Şeba, o mulţime ca nisipul de pe marginea mării. Şi tu Ónsuţi să mergi la luptă.

Dacă vom ajunge la el Ón vreun loc unde l-am găsi, vom cădea peste el cum cade roua pe păm‚nt; şi nu va scăpa nici unul, nici el, nici vreunul din oamenii care sunt cu el.

Dacă va fugi Óntr-o cetate, tot Israelul va duce funii la cetatea aceea, şi o vom trage Ón p‚r‚u, p‚nă c‚nd nu va mai răm‚ne nici o piatră Ón ea.î Absalom şi toţi oamenii lui Israel au zis: ÑSfatul lui Huşai, Architul, este mai bun dec‚t sfatul lui Ahitofel.î Dar Domnul hotăr‚se să nimicească bunul sfat al lui Ahitofel, ca să aducă nenorocirea peste Absalom.

Husai a zis preoţilor Ţadoc şi Abiatar: ÑAhitofel a dat cutare şi cutare sfat lui Absalom şi bătr‚nilor lui Israel, şi eu i-am sfătuit cutare şi cutare lucru.

Acum trimiteţi Óndată ştire lui David, şi spuneţi-i: ,Nu sta noaptea Ón c‚mpiile pustiei, ci du-te mai departe, ca nu cumva Ómpăratul şi tot poporul care este cu el să fie Ón primejdie să piară.í Ionatan şi Ahimaaţ stăteau l‚ngă f‚nt‚na Roguel. Slujnica venea şi le aducea ştiri, iar ei se duceau să dea de veste Ómpăratului David; căci nu Óndrăzneau să se arate şi să intre Ón cetate.

Dar odată i-a zărit un t‚năr, şi a spus lui Absalom. Ei au plecat am‚ndoi Ón grabă, şi au ajuns la Bahurim, la casa unui om care avea o f‚nt‚nă Ón curte, şi s-au pogor‚t Ón ea.

Femeia a luat o Ónvelitoare, a Óntins-o peste gura f‚nt‚nii, şi a Ómprăştiat urluială pe ea, ca să nu dea nimic de bănuit.

Slujitorii lui Absalom au intrat Ón casă la femeia acesta, şi au zis: ,Unde sunt Ahimaaţ şi Ionatan?í Femeia le-a răspuns: ,Au trecut p‚r‚ulí. Au căutat, şi negăsindu-i, s-au Óntors la Ierusalim.

După plecarea lor, Ahimaaţ şi Ionatan au ieşit din f‚nt‚nă, şi s-au dus să dea de ştire Ómpăratului David. Au zis lui David: ,Sculaţi-vă şi grăbiţi-vă de treceţi apa, căci Ahitofel a plănuit cutare şi cutare lucru Ómpotriva voastră.í David şi tot poporul care era cu el s-au sculat şi au trecut Iordanul; c‚nd se lumina de ziuă, nu rămăsese nici unul care să nu fi trecut Iordanulî.

Ahitofel, c‚nd a văzut că sfatul lui n-a fost urmat, a pus şaua pe măgar, şi a plecat acasă Ón cetatea lui. Şi-a pus casa Ón r‚nduială, şi s-a sp‚nzurat. C‚nd a murit, l-au Óngropat Ón morm‚ntul tatălui său.

David ajunsese la Mahanaim, c‚nd a trecut Absalom Iordanul, Ónsoţit de toţi bărbaţii lui Israel.

Absalom a pus pe Amasa Ón fruntea oştirii, Ón locul lui Ioab. Amasa era fiul unui om numit Itra, Israelitul, care intrase la Abigal, fata lui Nahaş şi sora Ţeruiei, mama lui Ioab.

Israel şi Absalom au tăbăr‚t Ón ţara Galaadului.

C‚nd a ajuns David la Mahanaim, Şobi, fiul lui Nahaş, din Raba fiilor lui Amon, Machir, fiul lui Amiel, din Lodebar, şi Barzilai Galaaditul, din Roghelim, au adus paturi, ligheane, vase de păm‚nt, gr‚u, orz, făină, gr‚u prăjit, bob, linte, uscături, miere, unt, oi, şi br‚nză de vacă. Au adus aceste lucruri lui David şi poporului care era cu el, ca să măn‚nce; căci ziceau: ÑPoporul acesta trebuie să fi suferit de foame, de oboseală şi de sete, Ón pustie.î