Œn al doilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a avut nişte visuri. Duhul Ói era tulburat, şi i-a pierit somnul.

Œmpăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii Ón stele, pe desc‚ntători şi pe Haldei, ca să-i spună visurile. Ei au venit, şi s-au Ónfăţişat Ónaintea Ómpăratului.

Œmpăratul le-a zis: ÑAm visat un vis; duhul Ómi este tulburat, şi aş vrea să ştiu visul acela.î Haldeii au răspuns Ómpăratului Ón limba aramaică: ÑVeşnic să trăieşti, Ómpărate! Spune robilor tăi visul, şi-ţi vom arăta t‚lcuirea lui!î Œmpăratul a luat iarăşi cuv‚ntul şi a zis Haldeilor: ÑMi-a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi t‚lcuirea lui, veţi fi făcuţi bucăţi, şi casele voastre vor fi prefăcute Óntr-un morman de murdării.

Dar dacă-mi veţi spune visul şi t‚lcuirea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplătiri, şi mare cinste. De aceea, spuneţi-mi visul şi tălmăcirea lui!î Ei au răspuns a doua oară: ÑSă spună Ómpăratul robilor săi visul, şi i-l vom tălmăci!î Œmpăratul a luat iarăşi cuv‚ntul şi a zis: ÑVăd, cu adevărat, că voiţi să c‚ştigaţi vreme, pentru că vedeţi că lucrul mi-a scăpat din minte.

Dacă deci nu-mi veţi spune visul, vă aşteaptă pe toţi aceeaşi soartă, fiindcă vreţi să vă Ónţelegeţi ca să-mi spuneţi minciuni şi neadevăruri, p‚nă se vor schimba vremurile. De aceea, spuneţi-mi visul, ca să ştiu dacă sunteţi Ón stare să mi-l şi t‚lcuiţi!î Haldeii au răspuns Ómpăratului: ÑNu este nimeni pe păm‚nt, care să poată spune ce cere Ómpăratul; de aceea niciodată nici un Ómpărat, oric‚t de mare şi puternic ar fi fost, n-a cerut aşa ceva de la nici un vrăjitor, cititor Ón stele sau Haldeu!

Ce cere Ómpăratul este greu; nu este nimeni care să spună lucrul acesta Ómpăratului, afară de zei, a căror locuinţă nu este printre muritori!î La auzul acestor cuvinte, Ómpăratul s-a m‚niat, şi s-a supărat foarte tare. A poruncit să piardă pe toţi Ónţelepţii Babilonului.

Hotăr‚rea ieşise, Ónţelepţii Óncepuseră să fie omor‚ţi, şi căutau şi pe Daniel şi pe tovarăşii lui, ca să-i piardă.

Atunci Daniel a vorbit cu minte şi cu judecată lui Arioc, căpetenia străjerilor Ómpăratului, care ieşise să omoare pe Ónţelepţii Babilonului.

A luat cuv‚ntul şi a zis lui Arioc, căpitanul Ómpăratului: ÑPentru ce a dat Ómpăratul o poruncă at‚t de aspră?î Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile.

Şi Daniel s-a dus la Ómpărat, şi l-a rugat să-i dea vreme ca să dea Ómpăratului t‚lcuirea.

Apoi Daniel s-a dus Ón casa lui, şi a spus despre lucrul acesta tovarăşilor săi Hanania, Mişael şi Azaria, rug‚ndu-i să ceară Óndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel şi tovarăşii săi odată cu ceilalţi Ónţelepţi ai Babilonului.

După aceea i s-a descoperit lui Daniel taina Óntr-o vedenie Ón timpul nopţii. Şi Daniel a binecuv‚ntat pe Dumnezeul cerurilor.

Daniel a luat cuv‚ntul şi a zis: ÑBinecuv‚ntat să fie Numele lui Dumnezeu, din veşnicie Ón veşnicie! A Lui este Ónţelepciunea şi puterea.

El schimbă vremurile şi Ómprejurările; El răstoarnă şi pune pe Ómpăraţi; El dă Ónţelepciune Ónţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi!

El descoperă ce este ad‚nc şi ascuns; El ştie ce este Ón Óntuneric şi la El locuieşte lumina.

Pe Tine, Dumnezeul părinţilor mei, Te slăvesc şi Te laud că mi-ai dat Ónţelepciune şi putere, şi mi-ai făcut cunoscut ce Ţi-am cerut noi; căci ne-ai descoperit taina Ómpăratului!î.

După aceea, Daniel s-a dus la Arioc, căruia Ói poruncise Ómpăratul să piardă pe Ónţelepţii Babilonului; s-a dus, şi i-a vorbit aşa: ÑNu pierde pe Ónţelepţii Babilonului! Du-mă Ónaintea Ómpăratului, şi voi da Ómpăratului t‚lcuirea!î Arioc a dus degrabă pe Daniel Ónaintea Ómpăratului, şi i-a vorbit aşa: ÑAm găsit Óntre prinşii de război ai lui Iuda un om care va da Ómpăratului t‚lcuirea!î Œmpăratul a luat cuv‚ntul şi a zis lui Daniel, care se numea Beltşaţar: ÑEşti tu Ón stare să-mi spui visul pe care l-am visat şi t‚lcuirea lui?î Daniel a răspuns Ónaintea Ómpăratului, şi a zis: ÑCe cere Ómpăratul este o taină pe care Ónţelepţii, cititorii Ón stele, vrăjitorii şi ghicitorii nu sunt Ón stare s-o descopere Ómpăratului.

Dar este Ón ceruri un Dumnezeu, care descoperă tainele, şi care face cunoscut Ómpăratului Nebucadneţar ce se va Ónt‚mpla Ón vremurile de pe urmă. Iată visul tău şi vedeniile pe care le-ai avut Ón patul tău.

Œn patul tău, Ómpărate, ţi-au venit Ón minte g‚nduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; şi Cel ce descoperă tainele ţi-a făcut cunoscut ce se va Ónt‚mpla.

Œnsă dacă mi s-a descoperit taina aceasta, nu Ónseamnă că este Ón mine o Ónţelepciune mai mare dec‚t a tuturor celor vii, ci pentru ca să se dea Ómpăratului t‚lcuirea ei, şi să afli ce-ţi doreşte inima să ştii.

Tu, Ómpărate, te uitai, şi iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, şi de o strălucire nemaipomenită. Stătea Ón picioare Ónaintea ta, şi Ónfăţişarea lui era Ónfricoşătoare.

Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul şi braţele Ói erau de argint; p‚ntecele şi coapsele Ói erau de aramă; fluierele picioarele, de fier; picioarele, parte de fier, şi parte de lut.

Tu te uitai la el, şi s-a dezlipit o piatră, fără ajutorul vreunei m‚ini, a izbit picioarele de fier şi de lut ale chipului, şi le-a făcut bucăţi.

Atunci fierul, lutul, arama, argintul şi aurul s-au sfăr‚mat Ómpreună şi s-au făcut ca pleava din arie vara; le-a luat v‚ntul, şi nici urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra, care sfăr‚mase chipul, s-a făcut un munte mare, şi a umplut tot păm‚ntul.

Iată visul. Acum Ói vom spune şi t‚lcuirea Ónaintea Ómpăratului.

Tu, Ómpărate, eşti Ómpăratul Ómpăraţilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi-a dat Ómpărăţie, putere, bogăţie şi slavă.

El ţi-a dat Ón m‚ini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele c‚mpului şi păsările cerului, şi te-a făcut stăp‚n peste toate acestea: tu eşti capul de aur!

După tine, se va ridica o altă Ómpărăţie, mai neÓnsemnată dec‚t a ta; apoi o a treia Ómpărăţie, care va fi de aramă, şi care va stăp‚ni peste tot păm‚ntul.

Va fi o a patra Ómpărăţie, tare ca fierul; după cum fierul sfăr‚mă şi rupe totul, şi ea va sfăr‚ma şi va rupe totul, ca fierul care face totul bucăţi.

Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele picioarelor parte de lut de olar şi parte de fier, tot aşa şi Ómpărăţia aceasta va fi Ómpărţită; dar va răm‚ne Ón ea ceva din tăria fierului, tocmai aşa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul.

Şi după cum degetele de la picioare erau parte de fier şi parte de lut, tot aşa şi Ómpărăţia aceasta va fi Ón parte tare şi Ón parte plăp‚ndă.

Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, Ónseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu vor fi lipiţi unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul.

Dar Ón vremea acestor Ómpăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o Ómpărăţie, care nu va fi nimicită niciodată, şi care nu va trece sub stăp‚nirea unui alt popor. Ea va sfăr‚ma şi va nimici toate acele Ómpărăţii, şi ea Ónsăşi va dăinui veşnic.

Aceasta Ónseamnă piatra, pe care ai văzut-o dezlipindu-se din munte, fără ajutorul vreunei m‚ini, şi care a sfăr‚mat fierul, arama, lutul, argintul şi aurul. Dumnezeul cel mare a făcut deci cunoscut Ómpăratului ce are să se Ónt‚mple după aceasta. Visul este adevărat, şi t‚lcuirea lui este temeinică.î Atunci Ómpăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la păm‚nt şi s-a Ónchinat Ónaintea lui Daniel, şi a poruncit să i se aducă jertfe de m‚ncare şi miresme.

Œmpăratul a vorbit lui Daniel şi a zis: ÑCu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul Ómpăraţilor, şi El descoperă tainele, fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta!î Apoi Ómpăratul a Ónălţat pe Daniel, şi i-a dat daruri multe şi bogate; i-a dat stăp‚nire peste tot ţinutul Babilonului, şi l-a pus ca cea mai Ónaltă căpetenie a tuturor Ónţelepţilor Babilonului.

Daniel a rugat pe Ómpărat să dea grija treburilor ţinutului Babilonului Ón m‚na lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Daniel Ónsă a rămas la curtea Ómpăratului.