Œn aceeaşi zi, Ómpăratul Ahaşveroş a dat Ómpărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmaşul Iudeilor. Şi Mardoheu a venit Ónaintea Ómpăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el.

Œmpăratul şi-a scos inelul, pe care-l luase Ónapoi de la Haman, şi l-a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.

Apoi Estera a vorbit din nou Ónaintea Ómpăratului. S-a aruncat la picioarele lui, a pl‚ns, l-a rugat să oprească urmările răutăţii lui Haman, Agaghitul, şi izb‚nda planurilor lui Ómpotriva Iudeilor.

Œmpăratul a Óntins toiagul Ómpărătesc de aur Esterei, care s-a ridicat şi a stat Ón picioare Ónaintea Ómpăratului.

Ea a zis atunci: ÑDacă Ómpăratul găseşte cu cale şi dacă am căpătat trecerea Ónaintea lui, dacă lucrul pare potrivit Ómpăratului, şi dacă eu sunt plăcută Ónaintea lui, să se scrie ca să se Óntoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, şi scrise de el cu g‚nd să piardă pe Iudeii care sunt Ón toate ţinuturile Ómpăratului.

Căci cum aş putea eu să văd nenorocirea, care ar atinge pe poporul meu, şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu?î Œmpăratul Ahaşveroş a zis Ómpărătesei Estera şi Iudeului Mardoheu: ÑIată, am dat Esterei casa lui Haman, şi el a fost sp‚nzurat pe sp‚nzurătoare, pentru că Óntinsese m‚na Ómpotriva Iudeilor.

Scrieţi dar Ón folosul Iudeilor cum vă va plăcea, Ón numele Ómpăratului, şi pecetluiţi cu inelul Ómpăratului. Căci o scrisoare scrisă Ón numele Ómpăratului şi pecetluită cu inelul Ómpăratului nu poate fi desfiinţată.î Logofeţii Ómpăratului au fost chemaţi Ón vremea aceea, Ón a douăzeci şi treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, şi au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oştirii, dregătorilor şi mai marilor celor o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi aşezate de la India la Etiopia, fiecărui ţinut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, şi Iudeilor după scrierea şi limba lor.

Au scris Ón numele Ómpăratului Ahaşveroş, şi au pecetluit cu inelul Ómpăratului. Au trimis scrisorile prin alergători, călări pe cai şi cat‚ri născuţi din iepe.

Prin aceste scrisori, Ómpăratul dădea voie Iudeilor, ori Ón care cetate ar fi fost, să se adune şi să-şi apere viaţa, să nimicească, să omoare şi să piardă, Ómpreună cu pruncii şi femeile lor, pe toţi aceia din fiecare popor şi din fiecare ţinut care ar lua armele să-i lovească, şi să le prade averile.

Aceasta să se facă Óntr-o singură zi, Ón toate ţinuturile Ómpăratului Ahaşveroş, şi anume Ón a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică luna Adar.

Aceste scrisori cuprindeau hotăr‚rea care trebuia vestită Ón fiecare ţinut, şi dădeau de ştire tuturor popoarelor că Iudeii stau gata pentru ziua aceea ca să se răzbune pe vrăjmaşii lor.

Alergătorii, călări pe cai şi pe cat‚ri, au plecat Óndată şi Ón toată graba, după porunca Ómpăratului. Hotăr‚rea a fost vestită şi Ón capitala Susa.

Mardoheu a ieşit de la Ómpărat, cu o haină Ómpărătească albastră şi albă, cu o mare cunună de aur, şi cu o mantie de in subţire şi de purpură. Cetatea Susa striga şi se bucura.

Pentru Iudei nu era dec‚t fericire şi bucurie, veselie şi slavă.

Œn fiecare ţinut şi Ón fiecare cetate, pretutindeni unde ajungea porunca Ómpăratului şi hotăr‚rea lui, a fost Óntre Iudei bucurie şi veselie, ospeţe şi zile de sărbătoare. Şi mulţi oameni dintre popoarele ţării s-au făcut Iudei, căci Ói apucase frica de Iudei.