Book of Exodus, глава 1 Exodus, гл 1
Iată numele fiilor lui Israel, intraţi Ón Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon, Beniamin, Dan, Neftali, Gad şi Aşer.
Sufletele ieşite din coapsele lui Iacov erau şaptezeci de toate. Iosif era atunci Ón Egipt.
Iosif a murit, şi toţi fraţii lui, şi toată v‚rsta aceea de oameni.
Fiii lui Israel s-au Ónmulţit, s-au mărit, au crescut şi au ajuns foarte puternici. Şi s-a umplut ţara de ei.
Peste Egipt s-a ridicat un nou Ómpărat, care nu cunoscuse pe Iosif.
El a zis poporului său: ÑIată că poporul copiilor lui Israel este mai mare şi mai puternic dec‚t noi.
Veniţi să ne arătăm dibaci faţă de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va Ónt‚mpla un război, să se unească şi el cu vrăjmaşii noştri, să ne bată şi să iasă apoi din ţară.î Şi au pus peste ei isprăvnicei, ca să-i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetăţile Pitom şi Ramses, ca să slujească de hambare lui Faraon.
Dar cu c‚t Ól asupreau mai mult, cu at‚t se Ónmulţea şi creştea; şi s-au sc‚rbit de copiii lui Israel.
Atunci Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie.
Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări de pe c‚mp: Ón toate muncile acestea pe care-i sileau să le facă, erau fără nici un pic de milă.
Œmpăratul Egiptului a poruncit moaşelor Evreilor, numite una Şifra, şi cealaltă Pua, şi le-a zis: ÑC‚nd veţi Ómplini slujba de moaşe pe l‚ngă femeile Evreilor, şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să-l omor‚ţi; iar dacă este fată, s-o lăsaţi să trăiască.î Dar moaşele s-au temut de Dumnezeu, şi n-au făcut ce le poruncise Ómpăratul Egiptului: ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască.
Œmpăratul Egiptului a chemat pe moaşe, şi le-a zis: ÑPentru ce aţi făcut lucrul acesta, şi aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?î Moaşele au răspuns lui Faraon: ÑPentru că femeile Evreilor nu sunt ca Egiptencele; ele sunt v‚njoase şi nasc Ónainte de venirea moaşei.î Dumnezeu a făcut bine moaşelor; şi poporul s-a Ónmulţit şi a ajuns foarte mare la număr.
Pentru că moaşele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le-a făcut case.
Atunci Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: ÑSă aruncaţi Ón r‚u pe orice băiat care se va naşte, şi să lăsaţi pe toate fetele să trăiască.î