Apoi a strigat cu glas tare la urechile mele: ÑApropiaţi-vă voi care trebuie să pedepsiţi cetatea, fiecare cu unealta lui de nimicire Ón m‚nă!î Şi iată că au venit şase oameni de pe drumul porţii de sus dinspre miază noapte, fiecare cu unealta lui de nimicire Ón m‚nă. Œn mijlocul lor era un om Ómbrăcat Óntr-o haină de in, şi cu o călimară la br‚u. Au venit şi s-au aşezat l‚ngă altarul de aramă.

Slava Dumnezeului lui Israel s-a ridicat de pe heruvimul pe care era, şi s-a Óndreptat spre pragul casei; şi el a chemat pe omul acela care era Ómbrăcat cu haina de in şi care avea călimara la br‚u.

Domnul i-a zis: ÑTreci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi fă un semn pe fruntea oamenilor, care suspină şi gem din pricina tuturor ur‚ciunilor, care se săv‚rşesc acolo.

Iar celorlalţi le-a zis, Ón auzul meu: ÑTreceţi după el Ón cetate, şi loviţi; ochiul vostru să fie fără milă, şi să nu vă Ónduraţi!

Ucideţi, şi nimiciţi pe bătr‚ni, pe tineri, pe fecioare, pe copii şi pe femei; dar să nu vă atingeţi de nici unul din cei ce au semnul pe frunte! Œncepeţi Ónsă cu Locaşul Meu cel sf‚nt!î Ei au Ónceput cu bătr‚nii, care erau Ónaintea Templului.

Şi El le-a zis: ÑSpurcaţi casa, şi umpleţi curţile cu morţi!Ö IeşiţiÖî Ei au ieşit, şi au Ónceput să ucidă Ón cetate.

Pe c‚nd ucideau ei astfel, şi eu stăteam Óncă singur acolo, am căzut cu faţa la păm‚nt, şi am strigat: ÑAh! Doamne Dumnezeule, vrei să nimiceşti oare tot ce a mai rămas din Israel, vărs‚ndu-Ţi urgia asupra Ierusalimului?î El mi-a răspuns: ÑNelegiuirea casei lui Israel şi Iuda este mare, peste măsură de mare! Ţara este plină de omoruri, şi cetatea este plină de nedreptate; căci ei zic: ,Domnul a părăsit ţara şi Domnul nu vede nimic!í De aceea şi Eu voi fi fără milă, şi nu Mă voi Óndura, ci voi face să cadă asupra capului lor faptele lor.î Şi iată că omul cel Ómbrăcat Ón haina de in, şi care avea călimara la br‚u, a adus următorul răspuns: ÑAm făcut ce mi-ai poruncit!î