După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea l‚ngă r‚u (Nil).

Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s-au suit din r‚u, şi au Ónceput să pască prin mlaştini.

După ele s-au mai suit din r‚u alte şapte vaci ur‚te la vedere şi slabe la trup, şi s-au aşezat l‚ngă ele pe marginea r‚ului.

Vacile ur‚te la vedere şi slabe la trup au m‚ncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s-a trezit.

A adormit din nou, şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de gr‚u grase şi frumoase au crescut pe acelaşi pai.

Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de v‚ntul de răsărit.

Spicele slabe au Ónghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s-a trezit. Iată visul.

Dimineaţa, Faraon s-a tulburat, şi a trimis să cheme pe toţi magii şi pe toţi Ónţelepţii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni n-a putut să le tălmăcească lui Faraon.

Atunci mai marele paharnicilor a luat cuv‚ntul, şi a zis lui Faraon: ÑMi-aduc aminte astăzi de greşeala mea.

Faraon se m‚niase pe slujitorii lui; şi mă aruncase Ón temniţă, Ón casa căpeteniei străjerilor, pe mine şi pe mai marele pitarilor.

Am‚ndoi am visat c‚te un vis Ón aceeaşi noapte; şi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tălmăcire deosebită.

Era acolo cu noi un t‚năr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre, şi el ni le-a tălmăcit, şi ne-a spus Óntocmai ce Ónseamnă visul fiecăruia.

Lucrurile s-au Ónt‚mplat Óntocmai după tălmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine Faraon m-a pus iarăşi Ón slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a sp‚nzurat.î Faraon a trimis să cheme pe Iosif. L-au scos Ón grabă din temniţă. Iosif s-a ras, şi-a schimbat hainele, şi s-a dus la Faraon.

Faraon a zis lui Iosif: ÑAm visat un vis. Nimeni nu l-a putut tălmăci; şi am aflat că tu tălmăceşti un vis, Óndată după ce l-ai auzit.î Iosif a răspuns lui Faraon: ÑNu eu! Dumnezeu este Acela care va da un răspuns prielnic lui Faraon!î Faraon a Ónceput să istorisească atunci lui Iosif: ÑŒn visul meu, se făcea că stăteam pe malul r‚ului.

Şi deodată şapte vaci grase la trup şi frumoase la chip s-au suit din r‚u, şi au Ónceput să pască prin mlaştini.

După ele s-au suit alte şapte vaci, slabe, foarte ur‚te la chip, şi sfrijite: n-am mai văzut altele aşa de ur‚te Ón toată ţara Egiptului.

Vacile cele sfrijite şi slabe au m‚ncat pe cele şapte vaci dint‚i, care erau grase.

Le-au Ónghiţit, fără să se poată cunoaşte că intraseră Ón p‚ntecele lor; ba Óncă Ónfăţişarea lor era tot aşa de ur‚tă ca mai Ónainte. Şi m-am deşteptat.

Am mai văzut Ón vis şapte spice pline şi frumoase, care creşteau pe acelaşi pai.

Şi după ele au răsărit şapte spice goale, slabe, arse de v‚ntul de răsărit.

Spicele slabe au Ónghiţit pe cele şapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci.î Iosif a zis lui Faraon: ÑCe a visat Faraon Ónseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă.

Cele şapte vaci frumoase Ónseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase Ónseamnă şapte ani: este un singur vis.

Cele şapte vaci sfrijite şi ur‚te, care se suiau după cele dint‚i, Ónseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de v‚ntul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete.

Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă.

Iată, vor fi şapte ani de mare belşug Ón toată ţara Egiptului.

După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta Ón ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara.

Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul Ón ţară.

C‚t priveşte faptul că Faraon a visat visul de două ori, Ónseamnă că lucrul este hotăr‚t din partea lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu se va grăbi să-l aducă la Óndeplinire.

Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi Ónţelept, şi să-l pună Ón fruntea ţării Egiptului.

Faraon să pună prefecţi Ón ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului Ón timpul celor şapte ani de belşug.

Să se str‚ngă toate bucatele din aceşti ani buni care au să vină; să se facă, la Óndem‚na lui Faraon, grămezi de gr‚u, provizii Ón cetăţi, şi să le păzească.

Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete, care vor veni Ón ţara Egiptului, pentru ca ţara să nu fie prăpădită de foamete.î Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui.

Şi Faraon a zis slujitorilor săi: ÑAm putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă Ón el Duhul lui Dumnezeu?î Şi Faraon a zis lui Iosif: ÑFiindcă Dumnezeu ţi-a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie at‚t de priceput şi at‚t de Ónţelept ca tine.

Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai presus de tine.î Faraon a zis lui Iosif: ÑUite, Óţi dau stăp‚nire peste toată ţara Egiptului.î Faraon şi-a scos inelul din deget, şi l-a pus Ón degetul lui Iosif; l-a Ómbrăcat cu haine de in subţire, şi i-a pus un lanţ de aur la g‚t.

L-a suit Ón carul care venea după al lui, şi strigau Ónaintea lui: ÑŒn genunchi!î Astfel i-a dat Faraon stăp‚nire peste toată ţara Egiptului.

Şi a mai zis lui Iosif: ÑEu sunt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica m‚na nici piciorul Ón toată ţara Egiptului.î Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), şi i-a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului.

Iosif era Ón v‚rstă de treizeci de ani c‚nd s-a Ónfăţişat Ónaintea lui Faraon, Ómpăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului.

Œn timpul celor şapte ani de rod, păm‚ntul a dat bucate din belşug.

Iosif a str‚ns toate bucatele din aceşti şapte ani de belşug Ón ţara Egiptului. A făcut provizii Ón cetăţi, pun‚nd Ón fiecare cetate bucatele de pe c‚mpul de primprejur.

Iosif a str‚ns gr‚u, ca nisipul mării, at‚t de mult, că au Óncetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură.

Œnaintea anilor de foamete, i s-au născut lui Iosif doi fii, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.

Iosif a pus Ónt‚iului născut numele Manase (Uitare); Ñcăciî, a zis el, ÑDumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele şi toată casa tatălui meu.î Şi celui de al doilea i-a pus numele Efraim (Rodire); Ñcăciî, a zis el, ÑDumnezeu m-a făcut roditor Ón ţara Óntristării mele.î Cei şapte ani de belşug care au fost Ón ţara Egiptului, au trecut.

Şi au Ónceput să vină cei şapte ani de foamete, aşa cum vestise Iosif. Œn toată ţările era foamete; dar Ón toată ţara Egiptului era p‚ine.

C‚nd a flăm‚nzit, Ón sf‚rşit, toată ţara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea p‚ine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: ÑDuceţi-vă la Iosif, şi faceţi ce vă va spune el.î Foametea b‚ntuia Ón toată ţara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, şi a v‚ndut gr‚u Egiptenilor. Foametea creştea din ce Ón ce mai mult Ón ţara Egiptului.

Şi din toate ţările venea lumea Ón Egipt, ca să cumpere gr‚u de la Iosif; căci Ón toate ţările era foamete mare.