Vai de tine, ţară, Ón care răsună z‚ngănit de arme, şi care eşti dincolo de r‚urile Etiopiei!

Tu, care trimiţi soli pe mare, Ón corăbii de papură care plutesc pe luciul apelor! Duceţi-vă, soli iuţi, la neamul acela tare şi puternic, la poporul acela Ónfricoşat de la Ónceputul lui, neam puternic care zdrobeşte totul, şi a cărui ţară este tăiată de r‚uri.

Voi toţi, locuitori ai lumii şi voi, locuitori ai păm‚ntului, luaţi seama c‚nd se Ónalţă steagul pe munţi, şi ascultaţi c‚nd sună tr‚mbiţa!

Căci aşa mi-a vorbit Domnul: ÑEu privesc liniştit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, şi pe aburul de rouă, Ón vipia secerişului.

Dar Ónainte de seceriş, c‚nd cade floarea, şi rodul se face aguridă, el taie Óndată mlădiţele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii şi-i aruncăÖî Şi Asirienii vor fi lăsaţi astfel pradă păsărilor răpitoare din munţi şi fiarelor păm‚ntului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, şi fiarele păm‚ntului vor ierna pe ele.

Œn vremea aceea, se vor aduce daruri de m‚ncare Domnului oştirilor, de poporul cel tare şi puternic, de poporul cel Ónfricoşat de la Ónceputul lui, neam puternic, care zdrobeşte totul, şi a cărui ţară este tăiată de r‚uri: vor fi aduse acolo unde locuieşte Numele Domnului oştirilor, pe muntele Sionului.