ÑM‚ng‚iaţi, m‚ng‚iaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru.

,Vorbiţi bine Ierusalimului, şi strigaţi-i că robia lui s-a sf‚rşit, că nelegiuirea lui este ispăşită; căci a primit din m‚na Domnului de două oric‚t toate păcatele lui.

Un glas strigă: ÑPregătiţi Ón pustie calea Domnului, neteziţi Ón locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!

Orice vale să fie Ónălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă Ón c‚mpii, şi str‚mtorile Ón v‚lcele!

Atunci se va descoperi slava Domnului, şi Ón clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.

Un glas zice: ,Strigă!í ñ Şi eu am răspuns: ,Ce să strig?í ñ ,Orice făptură este ca iarba, şi toată strălucirea ei ca floarea de pe c‚mp.

Iarba se usucă, floarea cade, c‚nd suflă v‚ntul Domnului peste ea.î ñ Œn adevăr, poporul este ca iarba: iarba se usucă, floarea cade; dar cuv‚ntul Dumnezeului nostru răm‚ne Ón veac.

Suie-te pe un munte Ónalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; Ónalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; Ónalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: ,Iată Dumnezeul vostru!

Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere, şi porunceşte cu braţul Lui. Iată că plata este cu El, şi răsplătirile vin Ónaintea Lui.

El Œşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii Ón braţe, Ói va duce la s‚nul Lui, şi va călăuzi bl‚nd oile care alăptează.î ÑCine a măsurat apele cu m‚na lui? Cine a măsurat cerurile cu palma, şi a str‚ns ţăr‚na păm‚ntului Óntr-o treime de măsură? Cine a c‚ntărit munţii cu c‚ntarul, şi dealurile cu cumpăna?

Cine a cercetat Duhul Domnului, şi cine L-a luminat cu sfaturile lui?

Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia Ónvăţătură! Cine L-a Ónvăţat cărarea dreptăţii? Cine L-a Ónvăţat Ónţelepciunea, şi I-a făcut cunoscut calea priceperii!

Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip.

Libanul n-ajunge pentru foc, şi dobitoacele lui n-ajung pentru arderea de tot.

Toate neamurile sunt ca o nimica Ónaintea Lui, nu sunt dec‚t nimicnicie şi deşertăciune.

Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Œl veţi asemăna?

Meşterul toarnă idolul, şi argintarul Ól Ómbracă cu aur, şi-i toarnă lănţişoare de argint.

Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; Óşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine.

ÑNu ştiţi? N-aţi auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la Ónceput? Nu v-aţi g‚ndit niciodată la Óntemeierea păm‚ntului?î El stă deasupra cercului păm‚ntului, şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste Ónaintea Lui; El Óntinde cerurile ca o mahramă subţire, şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască Ón el.

El preface Óntr-o nimica pe voievozi, şi face o nimica din judecătorii păm‚ntului.

De abia sunt sădiţi, de abia sunt semănaţi, de abia li s-a Ónrădăcinat tulpina Ón păm‚nt: şi El suflă peste ei, de se usucă, şi un v‚rtej Ói ia ca pe nişte paie.

ÑCu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?î zice Cel Sf‚nt.

ÑRidicaţi-vă ochii Ón sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, Ón şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte.î ÑPentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: ,Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului, şi dreptul meu este trecut cu vederea Ónaintea Dumnezeului meu?í Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul a făcut marginile păm‚ntului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.

El dă tărie celui obosit, şi măreşte puterea celui ce cade Ón leşin.

Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se Óncred Ón Domnul Óşi Ónnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.î