Pe vremea c‚nd nu era Ómpărat Ón Israel, un Levit, care locuia la marginea muntelui lui Efraim, şi-a luat ca ţiitoare o femeie din Betleemul lui Iuda.

Ţiitoarea nu i-a fost credincioasă, şi l-a părăsit ca să se ducă Ón casa tatălui ei Ón Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni.

Bărbatul ei s-a sculat şi s-a dus la ea, ca să-i vorbească inimii şi s-o aducă Ónapoi. Avea cu el pe sluga lui şi doi măgari. Ea l-a adus Ón casa tatălui ei; şi c‚nd l-a văzut tatăl femeii aceleia tinere, l-a primit cu bucurie.

Socrul său, tatăl femeii aceleia tinere, l-a ţinut la el trei zile. Au m‚ncat şi au băut, şi au rămas noaptea acolo.

A patra zi, s-au sculat dis-de-dimineaţă, şi Levitul se pregătea să plece. Dar tatăl tinerei femei a zis ginerelui său: ÑIa o bucată de p‚ine, ca să prinzi la inimă; şi apoi veţi pleca.î Şi au şezut de au m‚ncat şi au băut am‚ndoi. Apoi tatăl tinerei femei a zis bărbatului: ÑHotărăşte-te dar să răm‚i aici la noapte, şi să ţi se Ónveselească inima.î Bărbatul se scula să plece; dar Ón urma stăruinţelor socrului său, a rămas acolo şi noaptea aceea.

Œn ziua a cincea, s-a sculat dis-de-dimineaţă să plece. Atunci tatăl tinerei femei a zis: ÑŒntăreşte-ţi mai Ónt‚i inima, te rog; şi răm‚i p‚nă ce se va pleca ziua spre seară.î Şi au m‚ncat am‚ndoi.

Bărbatul se scula să plece, cu ţiitoarea şi sluga lui; dar socrul său, tatăl tinerei femei, i-a zis: ÑIată că ziua a trecut, e t‚rziu, răm‚i dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, răm‚i aici peste noapte, şi să ţi se Ónveselească inima; m‚ine vă veţi scula dis-de-dimineaţă ca să porniţi la drum, şi te vei duce la cortul tău.î Bărbatul n-a vrut să mai răm‚nă şi Ón noaptea aceea, ci s-a sculat şi a plecat. A ajuns p‚nă Ón faţa Iebusului, adică Ierusalimul, cu cei doi măgari Ónşeuaţi şi cu ţiitoarea lui.

C‚nd s-au apropiat de Iebus, ziua se plecase mult spre seară. Sluga a zis atunci stăp‚nului său: ÑHaidem, să ne Óndreptăm spre cetatea aceasta a Iebusiţilor, şi să răm‚nem Ón ea peste noapteî.

Stăp‚nul său i-a răspuns: ÑNu putem să intrăm Óntr-o cetate străină, unde nu sunt copii de ai lui Israel, ci să mergem p‚nă la Ghibea.î A mai zis slugii sale: ÑHaidem, să ne apropiem de unul din locurile acestea, Ghibea sau Rama, şi să răm‚nem acolo peste noapteî.

Au mers mai departe, şi apunea soarele c‚nd s-au apropiat de Ghibea, care este a lui Beniamin.

S-au Óndreptat Óntr-acolo ca să se ducă să răm‚nă peste noapte Ón Ghibea. Levitul a intrat, şi s-a oprit Ón piaţa cetăţii. Nu s-a găsit nimeni care să-i primească Ón casă să răm‚nă peste noapte.

Şi iată că un bătr‚n se Óntorcea seara de la munca c‚mpului; omul acesta era din muntele lui Efraim, locuia pentru o vreme la Ghibea, şi oamenii din locul acela erau Beniamiţi.

El a ridicat ochii şi a văzut pe călător Ón piaţa cetăţii. Şi bătr‚nul i-a zis: ÑŒncotro mergi, şi de unde vii?î El i-a răspuns: ÑVenim din Betleemul lui Iuda şi mergem p‚nă la marginea muntelui lui Efraim, de unde sunt. Mă dusesem la Betleemul lui Iuda, şi acum mă duc la casa Domnului. Dar nu se găseşte nimeni să mă primească Ón casă.

Avem Ónsă paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; avem şi p‚ine şi vin pentru mine, pentru roaba ta, şi pentru băiatul care este cu robii tăi. Nu ducem lipsă de nimic.î Bătr‚nul a zis: ÑPacea să fie cu tine! Toate nevoile tale le iau asupra mea, numai să nu răm‚i Ón piaţă peste noapte.î L-a dus Ón casa lui, şi a dat nutreţ măgarilor. Călătorii şi-au spălat picioarele; apoi au m‚ncat şi au băut.

Pe c‚nd se Ónveseleau ei, iată că oamenii din cetate, nişte fii ai lui Belial, oameni stricaţi, au Ónconjurat casa, au bătut la poartă, şi au zis bătr‚nului, stăp‚nul casei: ÑScoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne Ómpreunăm cu el.î Stăp‚nul casei a ieşit la ei, şi le-a zis: ÑNu, fraţilor, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău; fiindcă omul acesta a intrat Ón casa mea, nu săv‚rşiţi mişelia aceasta.

Iată că am o fată fecioară, şi omul acesta are o ţiitoare; vi le voi aduce afară: necinstiţi-le, şi faceţi-le ce vă va plăcea. Dar nu săv‚rşiţi cu omul acesta o faptă aşa de nelegiuităî.

Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul şi-a luat ţiitoarea, şi le-a adus-o afară. Ei s-au Ómpreunat cu ea, şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea p‚nă dimineaţa: şi i-au dat drumul c‚nd se lumina de ziuă.

Către ziuă, femeia aceasta a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era bărbatul ei, şi a rămas acolo p‚nă la ziuă.

Şi dimineaţa, bărbatul ei s-a sculat, a deschis uşa casei, şi a ieşit ca să-şi urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, ţiitoarea lui, era Óntinsă la uşa casei, cu m‚inile pe prag.

El i-a zis: ÑScoală-te, şi haidem să mergem!î Ea n-a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar, şi a plecat acasă.

C‚nd a ajuns acasă, a luat un cuţit, a apucat pe ţiitoarea lui, şi a tăiat-o mădular cu mădular Ón douăsprezece bucăţi, pe care le-a trimis Ón tot ţinutul lui Israel.

Toţi cei ce au văzut lucrul acesta, au zis: ÑNiciodată nu s-a Ónt‚mplat şi nu s-a văzut aşa ceva, de c‚nd s-au suit copiii lui Israel din Egipt p‚nă Ón ziua de azi; luaţi aminte dar la lucrul aceasta, sfătuiţi-vă şi vorbiţi!î