Œngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim, şi a zis: ÑEu v-am scos din Egipt, şi v-am adus Ón ţara pe care am jurat părinţilor voştri că v-o voi da. Am zis: ,Niciodată nu voi rupe legăm‚ntul Meu cu voi; şi voi să nu Óncheiaţi legăm‚nt cu locuitorii din ţara aceasta, ci să le surpaţi altarele.í Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu. Pentru ce aţi făcut lucrul acesta?

Am zis atunci: ,Nu-i voi izgoni dinaintea voastră; ci vă vor sta Ón coaste, şi dumnezeii lor vă vor fi o cursă.î După ce a spus Œngerul Domnului aceste vorbe tuturor copiilor lui Israel, poporul a ridicat glasul şi a pl‚ns.

Au pus locului aceluia numele Bochim (Cei ce pl‚ng); şi au adus jertfe Domnului acolo.

Iosua a dat drumul poporului, şi copiii lui Israel au plecat fiecare Ón moştenirea lui, ca să ia ţara Ón stăp‚nire.

Poporul a slujit Domnului Ón tot timpul vieţii lui Iosua, şi Ón tot timpul vieţii bătr‚nilor care au trăit după Iosua şi care văzuseră toate lucrurile mari, pe care le făcuse Domnul pentru Israel.

Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit, Ón v‚rstă de o sută zece ani.

L-au Óngropat Ón ţinutul pe care-l avea de moştenire, la Timnat-Heres, Ón muntele lui Efraim, la miazănoapte de muntele Gaaş.

Tot neamul acela de oameni a fost adăugat la părinţii lui, şi s-a ridicat după el un alt neam de oameni, care nu cunoştea pe Domnul, nici ce făcuse El pentru Israel.

Copiii lui Israel au făcut atunci ce nu plăcea Domnului, şi au slujit Baalilor.

Au părăsit pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, care-i scosese din ţara Egiptului, şi au mers după alţi dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor care-i Ónconjurau; s-au Ónchinat Ónaintea lor, şi au m‚niat pe Domnul.

Au părăsit pe Domnul, şi au slujit lui Baal şi Astarteelor.

Domnul S-a aprins de m‚nie Ómpotriva lui Israel. El i-a dat Ón m‚inile unor prădători care i-au prădat, i-a v‚ndut Ón m‚inile vrăjmaşilor lor de jur Ómprejur, şi nu s-au mai putut Ómpotrivi vrăjmaşilor lor.

Oriunde mergeau, m‚na Domnului era Ómpotriva lor ca să le facă rău, cum spusese Domnul, şi cum le jurase Domnul. Au ajuns astfel Óntr-o mare str‚mtorare.

Domnul a ridicat judecători, ca să-i izbăvească din m‚na celor ce-i prădau.

Dar ei n-au ascultat nici de judecătorii lor, căci au curvit cu alţi dumnezei şi s-au Ónchinat Ónaintea lor. Œn cur‚nd s-au abătut de la calea pe care o urmaseră părinţii lor, şi n-au ascultat de poruncile Domnului, ca şi ei.

C‚nd le ridica Domnul judecători, Domnul era cu judecătorul, şi-i izbăvea din m‚na vrăjmaşilor lor Ón tot timpul vieţii judecătorului, căci Domnului I se făcea milă de suspinele scoase de ei Ómpotriva celor ce-i apăsau şi-i chinuiau.

Dar, după moartea judecătorului, se stricau din nou, mai mult dec‚t părinţii lor, duc‚ndu-se după alţi dumnezei, ca să le slujească şi să se Ónchine Ónaintea lor, şi stăruiau Ón această purtare şi Ómpietrire.

Atunci Domnul S-a aprins de m‚nie Ómpotriva lui Israel, şi a zis: ÑFiindcă neamul acesta a călcat legăm‚ntul Meu pe care-l poruncisem părinţilor lor, şi fiindcă n-au ascultat de glasul Meu, nu voi mai izgoni dinaintea lor nici unul din neamurile pe care le-a lăsat Iosua c‚nd a murit.

Astfel, prin ele, voi pune pe Israel la Óncercare, ca să ştiu dacă vor căuta sau nu să urmeze calea Domnului, cum au căutat părinţii lor.î Şi Domnul a lăsat Ón pace pe popoarele acelea pe care nu le dăduse Ón m‚inile lui Iosua, şi nu S-a grăbit să le izgonească.