După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui, şi i-a dus la o parte pe un munte Ónalt.

El S-a schimbat la faţă Ónaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele, şi hainele I s-au făcut albe ca lumina.

Şi iată că li s-a arătat Moise şi Ilie, st‚nd de vorbă cu El.

Petru a luat cuv‚ntul, şi a zis lui Isus: ÑDoamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie.î Pe c‚nd vorbea el Óncă, iată că i-a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: ÑAcesta este Fiul Meu preaiubit, Ón care Œmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!î C‚nd au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la păm‚nt, şi s-au Ónspăim‚ntat foarte tare.

Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei, şi le-a zis: ÑSculaţi-vă, nu vă temeţi!î Ei au ridicat ochii, şi n-au văzut pe nimeni, dec‚t pe Isus singur.

Pe c‚nd se coborau din munte, Isus le-a dat porunca următoare: ÑSă nu spuneţi nimănui de vedenia aceasta, p‚nă va Ónvia Fiul omului din morţi.î Ucenicii I-au pus Óntrebarea următoare: ÑOare de ce zic cărturarii că Ónt‚i trebuie să vină Ilie?î Drept răspuns, Isus le-a zis: ÑEste adevărat că trebuie să vină Ónt‚i Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile.

Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul omului din partea lor.î Ucenicii au Ónţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.

C‚nd au ajuns la norod, a venit un om, care a căzut Ón genunchi Ónaintea lui Isus, şi I-a zis: ÑDoamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, şi pătimeşte rău: de multe ori cade Ón foc, şi de multe ori cade Ón apă.

L-am adus la ucenicii Tăi, şi n-au putut să-l vindece.î ÑO, neam necredincios şi pornit la rău!î a răspuns Isus. ÑP‚nă c‚nd voi fi cu voi? P‚nă c‚nd vă voi suferi? Aduceţi-l aici la Mine.î Isus a certat dracul, care a ieşit afară din el. Şi băiatul s-a tămăduit chiar Ón ceasul acela.

Atunci ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis, deoparte: ÑNoi de ce n-am putut să-l scoatem?î ÑDin pricina puţinei voastre credinţeî, le-a zis Isus. ÑAdevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă c‚t un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ,Mută-te de aici coloí, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.

Dar acest soi de draci nu iese afară dec‚t cu rugăciune şi cu post.î Pe c‚nd stăteau Ón Galilea, Isus le-a zis: ÑFiul omului trebuie să fie dat Ón m‚inile oamenilor.

Ei Œl vor omorÓ, dar a treia zi va Ónvia.î Ucenicii s-au Óntristat foarte mult.

C‚nd au ajuns Ón Capernaum, cei ce str‚ngeau darea pentru Templu (Greceşte: Cele două drahme.) au venit la Petru, şi i-au zis: ÑŒnvăţătorul vostru nu plăteşte darea?î ÑBa daî, a zis Petru. Şi c‚nd a intrat Ón casă, Isus i-a luat Ónainte, şi i-a zis: ÑCe crezi, Simone? Œmpăraţii păm‚ntului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?î Petru I-a răspuns: ÑDe la străini.î Şi Isus i-a zis: ÑAşadar fiii sunt scutiţi.

Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa, şi trage afară peştele care va veni Ónt‚i; deschide-i gura, şi vei găsi Ón ea o rublă (Greceşte: Un statir.) pe care ia-o şi dă-le-o lor, pentru Mine şi pentru tine.î