Istorisirea lui Neemia, fiul lui Hacalia. Œn luna Chişleu, Ón al douăzecilea an, pe c‚nd eram Ón capitala Susa, a venit Hanani, unul din fraţii mei, şi c‚ţiva oameni din Iuda. I-am Óntrebat despre Iudeii scăpaţi care mai rămăseseră din robie, şi despre Ierusalim.

Ei mi-au răspuns: ÑCei ce au mai rămas din robie sunt acolo Ón ţară, Ón cea mai mare nenorocire şi ocară; zidurile Ierusalimului sunt dăr‚mate, şi porţile sunt arse de foc.î C‚nd am auzit aceste lucruri, am şezut jos, am pl‚ns, şi m-am jelit multe zile. Am postit şi m-am rugat Ónaintea Dumnezeului cerurilor, şi am zis: ÑDoamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare şi Ónfricoşat, Tu care ţii legăm‚ntul Tău şi eşti plin de Óndurare faţă de cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale!

Să ia aminte urechea Ta şi ochii să-Ţi fie deschişi: ascultă rugăciunea pe care ţi-o face robul Tău acum, zi şi noapte, pentru robii Tăi copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi Ómpotriva Ta; căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit.

Te-am supărat, şi n-am păzit poruncile Tale, legile şi or‚nduirile, pe care le-ai dat robului Tău Moise.

Adu-Ţi aminte de cuvintele acestea pe care le-ai dat robului Tău Moise să le spună: ÑC‚nd veţi păcătui, vă voi risipi printre popoare; dar dacă vă veţi Óntoarce la Mine, şi dacă veţi păzi poruncile Mele şi le veţi Ómplini, atunci, chiar dacă veţi fi izgoniţi la marginea cea mai depărtată a cerului, de acolo vă voi aduna şi vă voi aduce iarăşi Ón locul pe care l-am ales ca să locuiască Numele Meu acolo.î Ei sunt robii Tăi şi poporul Tău, pe care l-ai răscumpărat prin puterea Ta cea mare şi prin m‚na Ta cea tare.

Ah! Doamne, să ia aminte urechea Ta la rugăciunea robului Tău, şi la rugăciunea robilor Tăi, care vor să se teamă de Numele Tău! Dă astăzi izb‚ndă robului Tău, şi fă-l să capete trecere Ónaintea omului acestuia!î Pe atunci eram paharnicul Ómpăratului.