Letter of Paul to the Philippians, глава 2 Philippians, гл 2
Deci, dacă este vreo Óndemnare Ón Hristos, dacă este vreo m‚ng‚iere Ón dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo Óndurare, faceţi-mi bucuria deplină, şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un g‚nd.
Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci Ón smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el Ónsuşi.
Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.
Să aveţi Ón voi g‚ndul acesta, care era şi Ón Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe sine Ónsuşi şi a luat un chip de rob, făc‚ndu-Se asemenea oamenilor.
La Ónfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător p‚nă la moarte, şi Óncă moarte de cruce.
De aceea şi Dumnezeu L-a Ónălţat nespus de mult, şi I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentru ca, Ón Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe păm‚nt şi de sub păm‚nt, şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.
Astfel dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi p‚nă la capăt m‚ntuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai c‚nd sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, Ón lipsa mea.
Căci Dumnezeu este Acela care lucrează Ón voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi Ónfăptuirea.
Faceţi toate lucrurile fără c‚rtiri şi fără şovăieli, ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, Ón mijlocul unui neam ticălos şi stricat, Ón care străluciţi ca nişte lumini Ón lume, ţin‚nd sus Cuv‚ntul vieţii; aşa ca, Ón ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit Ón zadar.
Şi chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa şi slujba credinţei voastre, eu mă bucur şi mă bucur cu voi toţi.
Tot aşa şi voi, bucuraţi-vă, şi bucuraţi-vă Ómpreună cu mine.
Nădăjduiesc, Ón Domnul Isus, să vă trimit Ón cur‚nd pe Timotei, ca să fiu şi eu cu inimă bună c‚nd o să am ştiri despre voi.
Căci n-am pe nimeni, care să-mi Ómpărtăşească simţirile ca el, şi să se Óngrijească Óntr-adevăr de starea voastră.
Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus Hristos.
Ştiţi r‚vna lui Óncercată; cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob Ómpreună cu mine pentru Ónaintarea Evangheliei.
Pe el dar, nădăjduiesc să vi-l trimit, de Óndată ce voi vedea ce Óntorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine.
Şi am Óncredere Ón Domnul că Ón cur‚nd voi veni şi eu.
Am socotit de trebuinţă să vă trimit pe Epafrodit, fratele şi tovarăşul meu de lucru şi de luptă, trimisul şi slujitorul vostru pentru nevoile mele.
Căci dorea fierbinte să vă vadă pe toţi; şi era foarte m‚hnit, pentru că aflaserăţi că a fost bolnav.
Ce-i drept, a fost bolnav, şi foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să n-am Óntristare peste Óntristare.
L-am trimis dar cu at‚t mai Ón grabă, ca să-l vedeţi şi să vă bucuraţi iarăşi, şi să fiu şi eu mai puţin m‚hnit.
Primiţi-l deci Ón Domnul, cu toată bucuria; şi preţuiţi pe astfel de oameni.
Căci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte, şi şi-a pus viaţa Ón joc, ca să Ómplinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.