Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine Ónvăţăturile mele, dacă vei lua aminte la Ónţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; dacă vei cere Ónţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei Ónţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

Căci Domnul dă Ónţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

El dă izb‚ndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă Ón nevinovăţie.

Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

Atunci vei Ónţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

Căci Ónţelepciunea va veni Ón inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi, ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuv‚ntări stricate; de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri Óntunecoase; care se bucură să facă răul, şi Óşi pun plăcerea Ón răutate, care umblă pe cărări str‚mbe, şi apucă pe drumuri sucite; ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care Óntrebuinţează vorbe ademenitoare, care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei, şi uită legăm‚ntul Dumnezeului ei.

Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi: nici unul care se duce la ea nu se mai Óntoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neÓntinaţi vor răm‚ne Ón ea; dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.