Ana s-a rugat, şi a zis: ÑMi se bucură inima Ón Domnul, Puterea mea a fost Ónălţată de Domnul; Mi s-a deschis larg gura Ómpotriva vrăjmaşilor mei, Căci mă bucur de ajutorul Tău.

Nimeni nu este sf‚nt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu dec‚t Tine; Nu este st‚ncă aşa ca Dumnezeul nostru.

Nu mai vorbiţi cu at‚ta Óng‚mfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de m‚ndrie; Căci Domnul este un Dumnezeu care ştie totul, Şi toate faptele sunt c‚ntărite de El.

Arcul celor puternici s-a sfăr‚mat, Şi cei slabi sunt Óncinşi cu putere.

Cei ce erau sătui, se Ónchiriază pentru p‚ine, Şi cei ce erau flăm‚nzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naşte de şapte ori, Şi cea care avea mulţi copii stă l‚ncezită.

Domnul omoară şi Ónvie, El pogoară Ón locuinţa morţilor şi El scoate de acolo.

Domnul sărăceşte şi El Ómbogăţeşte, El smereşte şi El Ónalţă El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit. Ca să-i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie Ómbrăcat cu slavă; Căci ai Domnului sunt st‚lpii păm‚ntului, Şi pe ei a aşezat El lumea.

El va păzi paşii preaiubiţilor Lui, Dar cei răi vor fi nimiciţi Ón Óntuneric; Căci omul nu va birui prin putere.

Vrăjmaşii Domnului vor tremura, Din Ónălţimea cerului El Œşi va arunca tunetul asupra lor; Domnul va judeca marginile păm‚ntului. El va da Œmpăratului Său putere, Şi El va Ónălţa tăria Unsului Luiî.

Elcana s-a dus acasă, la Rama, şi copilul a rămas Ón slujba Domnului, Ónaintea preotului Eli.

Fiii lui Eli erau nişte oameni răi. Nu cunoşteau pe Domnul.

Şi iată care era felul de purtare al acestor preoţi faţă de popor. C‚nd aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului Ón clipa c‚nd se fierbea carnea. Ţin‚nd Ón m‚nă o furculiţă cu trei coarne, o v‚ra Ón cazan, Ón căldare, Ón tigaie sau Ón oală; şi tot ce apuca cu furculiţa, lua preotul pentru el. Aşa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo.

Chiar Ónainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului şi zicea celui ce aducea jertfa: ÑDă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudăî.

Şi dacă omul zicea: ÑDupă ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ţi va plăceaî, sluga răspundea: ÑNu! dă mi acum, căci altfel iau cu silaî.

Tinerii aceştia se făceau vinovaţi Ónaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau darurile Domnului.

Samuel făcea slujba Ónaintea Domnului; şi copilul acesta era Ómbrăcat cu un efod de in.

Mama sa Ói făcea pe fiecare an o mantie mică, şi i-o aducea c‚nd se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an.

Eli a binecuv‚ntat pe Elcana şi pe nevasta sa, şi a zis: ÑSă dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să Ónlocuiască pe acela pe care l-a Ómprumutat ea Domnului!î Şi s-au Óntors acasă.

C‚nd a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas Ónsărcinată, şi a născut trei fii şi două fiice. Şi t‚nărul Samuel creştea Ónaintea Domnului.

Eli era foarte bătr‚n, şi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat şi că se culcau cu femeile care slujeau afară la uşa cortului Ónt‚lnirii.

El le-a zis: ÑPentru ce faceţi astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele.

Nu, copii, ce aud spun‚ndu-se despre voi, nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască.

Dacă un om păcătuieşte Ómpotriva altui om, Ól va judeca Dumnezeu; dar dacă păcătuieşte Ómpotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?î Totuşi ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare.

T‚nărul Samuel creştea mereu, şi era plăcut Domnului şi oamenilor.

Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli, şi i-a zis: ÑAşa vorbeşte Domnul: ,Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău, c‚nd erau Ón Egipt, Ón casa lui Faraon?

Eu l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, ca să fie Ón slujba Mea, Ón preoţie, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tăm‚ia, şi să poarte efodul Ónaintea Mea; şi am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc şi aduse de copiii lui Israel.

Pentru ce călcaţi voi Ón picioare jertfele Mele şi darurile Mele, care am poruncit să se facă Ón locaşul Meu? Şi cum se face că tu cinsteşti pe fiii tăi mai mult dec‚t pe Mine, ca să vă Óngrăşaţi din cele dint‚i roade luate din toate darurile poporului Meu Israel?î De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul lui Israel: ÑSpusesem că şi casa ta şi casa tatălui tău au să umble totdeauna Ónaintea Meaî. Şi acum, zice Domnul, departe de Mine lucrul acesta! Căci voi cinsti pe cine Mă cinsteşte, dar cei ce Mă dispreţuiesc, vor fi dispreţuiţi.

Iată că vine vremea c‚nd voi tăia braţul tău şi braţul casei tatălui tău, aşa Ónc‚t nu va mai fi nici un bătr‚n Ón casa ta.

Vei vedea un potrivnic al tău Ón locaşul Meu, Ón timp ce Israel va fi copleşit de bunătăţi de Domnul; şi nu va mai fi niciodată nici un bătr‚n Ón casa ta.

Voi lăsa să răm‚nă la altarul Meu numai unul dintr-ai tăi, ca să ţi se topească ochii de durere şi să ţi se Óntristeze sufletul; dar toţi ceilalţi din casa ta vor muri Ón floarea v‚rstei.

Şi iată semnul celor ce se vor Ónt‚mpla celor doi fii ai tăi Hofni şi Fineas: am‚ndoi vor muri Óntr-o zi.

Eu Œmi voi pune un preot credincios, care va lucra după inima Mea şi după sufletul Meu; Ói voi zidi o casă stătătoare, şi va umbla totdeauna Ónaintea Unsului Meu.

Şi oricine va mai răm‚ne din casa ta va veni să se arunce cu faţa la păm‚nt Ónaintea lui, pentru un ban de argint şi pentru o bucată de p‚ine, şi va zice: ÑPune-mă, te rog, Ón una din slujbele preoţiei, ca să am o bucată de p‚ine să măn‚ncî.