Book of Ezekiel, глава 31 Ezekiel, гл 31
Œn anul al unsprezecelea, Ón ziua Ónt‚i a lunii a treia, Cuv‚ntul Domnului mi-a vorbit, astfel: ÑFiul omului, spune lui Faraon, Ómpăratul Egiptului, şi mulţimii lui: ,Cu cine te asemeni tu Ón mărimea ta?
Iată că Asirianul era un cedru falnic Ón Liban; ramurile lui erau stufoase, frunzişul umbros, tulpina Ónaltă, iar v‚rful Ói ajungea p‚nă la nori.
Apele Ól făcuseră să crească, ad‚ncul Ól făcuse Ónalt, r‚urile lui Ói scăldau răsadniţa, şi Óşi trimiteau p‚r‚urile la toţi copacii de pe c‚mp.
De aceea, tulpina lui se Ónălţa deasupra tuturor copacilor de pe c‚mp, crengile i se Ónmulţiseră şi ramurile i se Óntindeau, de mulţimea apelor, care-l făcuseră să dea lăstari.
Toate păsările cerului Óşi făceau cuiburi Ón crengile lui; toate fiarele c‚mpului fătau sub ramurile lui, şi tot felul de neamuri multe locuiau sub umbra lui.
Era frumos prin mărimea lui, prin Óntinderea ramurilor lui; căci rădăcinile Ói erau Ónfipte Ón ape mari.
Cedrii din grădina lui Dumnezeu nu-l Óntreceau, chiparoşii nu erau de asemuit cu crengile lui, şi platanii nu erau ca ramurile lui; nici un copac din grădina lui Dumnezeu nu era ca el Ón frumuseţe.
Œl făcusem at‚t de frumos prin mulţimea crăcilor lui, că-l pizmuiau toţi copacii Edenului, care se aflau Ón grădina lui Dumnezeu.
De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,Pentru că avea o tulpină aşa de Ónaltă, pentru că Óşi Ónălţa v‚rful p‚nă la nori şi inima i se m‚ndrea cu Ónălţimea lui, l-am dat Ón m‚inile viteazului neamurilor, care-i va face după răutatea lui; căci l-am izgonit.
Străinii, cele mai grozave popoare, l-au tăiat şi l-au lepădat. Crengile i-au căzut Ón munţi şi Ón toate văile. Ramurile i s-au sfăr‚mat Ón toate puhoaiele ţării; şi toate popoarele păm‚ntului au plecat de la umbra lui, şi l-au părăsit.
Pe sfăr‚măturile lui au venit şi s-au aşezat toate păsările cerului, şi toate fiarele c‚mpului şi-au făcut culcuşul Óntre ramurile lui, ca să nu se mai Óng‚mfe nici unul din copacii de l‚ngă ape cu Ónălţimea lor, şi să nu-şi mai ridice v‚rful p‚nă Ón nori, ca să nu se mai fălească stejarii udaţi de apă cu Ónălţimea lor; căci toţi sunt daţi pradă morţii, Ón ad‚ncimile păm‚ntului, printre copiii oamenilor, Ómpreună cu cei ce se pogoară Ón groapă.
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,Œn ziua c‚nd s-a pogor‚t Ón locuinţa morţilor, am răsp‚ndit jalea, am acoperit ad‚ncul din pricina lui, şi i-am oprit r‚urile; apele cele mari au fost oprite; am Óntristat Libanul pentru el, şi toţi copacii de pe c‚mp s-au uscat.
De vuietul căderii lui am făcut să se cutremure neamurile, c‚nd l-am aruncat Ón locuinţa morţilor, Ómpreună cu cei ce se pogoară Ón groapă, şi s-au m‚ng‚iat Ón ad‚ncimile păm‚ntului toţi copacii Edenului, cei mai frumoşi şi cei mai buni copaci din Liban, toţi cei udaţi de ape.
S-au pogor‚t şi ei cu el Ón locuinţa morţilor, la cei ce au pierit ucişi de sabie, ei care erau braţul lui şi locuiau la umbra lui printre neamuri.
Cu cine poţi fi asemuit tu Ón slavă şi Ón mărime Óntre copacii Edenului? Totuşi vei fi aruncat Ómpreună cu copacii Edenului Ón ad‚ncimile păm‚ntului, şi vei fi culcat Ón mijlocul celor netăiaţi Ómprejur, Ómpreună cu cei ce au pierit ucişi de sabie. Iată ce este Faraon şi toată mulţimea lui, zice Domnul, Dumnezeu.î