ÑAtunci Ómpăratul va Ómpărăţi cu dreptate, şi voievozii vor c‚rmui cu nepărtinire.

Fiecare va fi ca un adăpost Ómpotriva v‚ntului, şi ca un loc de scăpare Ómpotriva furtunii, ca nişte r‚uri de apă Óntr-un loc uscat, ca umbra unei st‚nci mari Óntr-un păm‚nt ars de sete.

Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi, şi urechile celor ce aud vor lua aminte.

Inima celor uşuratici va pricepe şi va Ónţelege, şi limba g‚ngavilor va vorbi iute şi desluşit.

Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.

Căci nebunul spune nebunii, şi inima lui g‚ndeşte rău, ca să lucreze Ón chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri Ómpotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flăm‚nd, şi să ia băutura celui Ónsetat.

Armele mişelului sunt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar c‚nd pricina săracului este dreaptă.

Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie Ón planurile lui alese.î ÑFemei fără grijă, sculaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fiice nepăsătoare, luaţi aminte la cuv‚ntul meu!

Œntr-un an şi c‚teva zile, veţi tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, şi str‚ngerea poamelor nu va mai veni.

Œngroziţi-vă, voi cele fără grijă! Tremuraţi, nepăsătoarelor! Dezbrăcaţi-vă, dezgoliţi-vă şi Óncingeţi-vă coapsele cu haine de jale!

Bateţi-vă pieptul, aduc‚ndu-vă aminte de frumuseţea c‚mpiilor şi de rodnicia viilor.

Pe păm‚ntul poporului meu cresc spini şi mărăcini, chiar şi Ón toate casele de plăcere ale cetăţii celei vesele.

Casa Ómpărătească este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul şi turnul vor sluji pe vecie ca peşteri; măgarii sălbatici se vor juca Ón ele, şi turmele vor paşte, p‚nă c‚nd se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface Ón păm‚nt, şi pomătul va fi privit ca o pădure.

Atunci nepărtinirea va locui Ón pustie, şi neprihănirea Óşi va avea locuinţa Ón pomăt.

Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.

Poporul meu va locui Ón locuinţa păcii, Ón case fără grijă şi Ón adăposturi liniştite.

Dar pădurea va fi prăbuşită sub grindină şi cetatea plecată ad‚nc.

Ferice de voi, care semănaţi pretutindeni de-a lungul apelor, şi care daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului!î