ÑAscultaţi Cuv‚ntul pe care vi-l vorbeşte Domnul, casa lui Israel!

,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu vă luaţi după felul de vieţuire al neamurilor, şi nu vă temeţi de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele.

Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte. Taie un lemn din pădure; m‚na meşterului Ól lucrează cu securea; Ól Ómpodobeşte cu argint şi aur, şi ei Ól ţintuiesc cu cuie şi ciocane, ca să nu se clatine.

Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări Óntr-un ogor de castraveţi (Sau: ca un st‚lp tras la strung), şi nu vorbesc; sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă.î ÑNu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă nici un rău, şi nu sunt Ón stare să facă nici un bine.î ÑNici unul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu, şi mare este Numele Tău prin puterea Ta.

Cine să nu se teamă de Tine, Œmpărate al neamurilor? Ţie se cuvine teama; căci Óntre toţi Ónţelepţii neamurilor şi Ón toate Ómpărăţiile lor, nici unul nu este ca Tine.

Toţi laolaltă, sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este dec‚t deşertăciune, e lemn!

Ei aduc din Tarsis foiţe de argint şi aur din Ufaz; meşterul şi m‚na argintarului le pun Ón lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite Ón albastru şi Ón purpură, toate sunt lucrate de meşteri iscusiţi. ñ Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu şi un Œmpărat veşnic. Păm‚ntul tremură de m‚nia Lui, şi neamurile nu pot să sufere urgia lui.î ÑAşa să le vorbiţi: ,Dumnezeii, care n-au făcut nici cerurile, nici păm‚ntul, vor pieri de pe păm‚nt şi de sub ceruri.

Dar El a făcut păm‚ntul prin puterea Lui, a Óntemeiat lumea prin Ónţelepciunea Lui, a Óntins cerurile prin priceperea Lui.

La tunetul Lui, urlă apele Ón ceruri; El ridică norii de la marginile păm‚ntului, dă naştere fulgerelor şi ploii, şi scoate v‚ntul din cămările Lui.

Atunci se arată omul c‚t este de prost cu ştiinţa lui, şi orice argintar răm‚ne de ruşine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt dec‚t minciună, şi nu este nici o suflare Ón ei; sunt un lucru de nimic, o lucrare Ónşelătoare, şi vor pieri, c‚nd va veni pedeapsa.

Dar Cel ce este partea lui Iacov, nu este ca ei; căci El a Óntocmit totul, şi Israel este seminţia moştenirii Lui: Domnul oştirilor este Numele Lui.î ÑIa din ţară legătura cu ce este al tău, tu, care eşti Ón str‚mtorare!î ÑCăci aşa vorbeşte Domnul: ,Iată, de data aceasta, voi arunca departe pe locuitorii ţării. Œi voi str‚nge de aproape, ca să simtă.î ñ ÑVai de mine! Sunt zdrobită! Mă doare rana!î ÑDar eu zic: ,O nenorocire a dat peste mine şi o voi suferi!

Cortul Ómi este dăr‚mat, toate funiile Ómi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni, care să-mi Óntindă cortul din nou, sau să-mi ridice p‚nzele!

Păstorii s-au prostit, n-au căutat pe Domnul; pentru aceea n-au propăşit, şi li se risipesc toate turmele.

Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte să prefacă cetăţile lui Iuda Óntr-un pustiu, Óntr-o vizuină de şacali. ñ ÑŞtiu, Doamne, că soarta omului nu este Ón puterea lui; nici nu stă Ón puterea omului, c‚nd umblă, să-şi Óndrepte paşii spre ţintă.

Pedepseşte-mă, Doamne, dar cu măsură, şi nu Ón m‚nia Ta, ca să nu mă nimiceşti!

Varsă-Ţi urgia peste neamurile care nu Te cunosc, şi peste popoarele care nu cheamă Numele Tău! Căci măn‚ncă pe Iacov, Ól Ónghit, Ól topesc, şi-i pustiesc locuinţa.î