Domnul mi-a arătat două coşuri cu smochine, puse Ónaintea Templului Domnului, după ce Nebucadneţar, Ómpăratul Babilonului, strămutase din Ierusalim şi dusese Ón Babilon, pe Ieconia, fiul lui Ioiachim, Ómpăratul lui Iuda, pe căpeteniile lui Iuda, pe lemnari şi fierari.

Unul din coşuri avea smochine foarte bune, ca smochinele care se coc Ónt‚i, iar celălalt coş avea smochine foarte rele, care nu se puteau m‚nca de rele ce erau.

Domnul mi-a zis: ÑCe vezi, Ieremio?î Eu am răspuns: ÑNişte smochine! Smochinele cele bune sunt foarte bune, iar cele rele sunt foarte rele şi, de rele ce sunt, nu se pot m‚nca.î Cuv‚ntul Domnului mi-a vorbit astfel: ÑAşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Cum deosebeşti tu aceste smochine bune, aşa voi deosebi Eu, ca să le dau Óndurare, pe prinşii de război ai lui Iuda, pe care i-am trimis din locul acesta Ón ţara Haldeilor; Œi voi privi cu un ochi binevoitor, şi-i voi aduce Ónapoi Ón ţara aceasta: Ói voi aşeza şi nu-i voi mai nimici, Ói voi sădi şi nu-i voi mai smulge.

Le voi da o inimă ca să Ónţeleagă că Eu sunt Domnul. Ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, dacă se vor Óntoarce la Mine cu toată inima lor.

ÑŞi ca smochinele cele rele care, de rele ce sunt, nu se pot m‚nca, zice Domnul, aşa voi face să ajungă Zedechia, Ómpăratul lui Iuda, căpeteniile lui, şi rămăşiţa Ierusalimului, cei ce au rămas Ón ţara aceasta şi cei ce locuiesc Ón ţara Egiptului.

Œi voi face de pomină, o pricină de nenorocire pentru toate Ómpărăţiile păm‚ntului, de ocară, de batjocură, de r‚s, şi de blestem, Ón toate locurile unde Ói voi izgoni.

Voi trimite Ón ei sabia, foametea şi ciuma, p‚nă vor pieri din ţara pe care le-o dădusem lor şi părinţilor lor.î