O parte a căzut prin sorţi seminţiei lui Manase, căci el era Ónt‚iul născut al lui Iosif. Machir, Ónt‚iul născut al lui Manase şi tatăl lui Galaad, avusese Galaadul şi Basanul, pentru că era un bărbat de război.

Au dat prin sorţi o parte celorlalţi fii ai lui Manase, după familiile lor, fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer, fiilor lui Şemida: aceştia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.

Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.

Ele s-au Ónfăţişat Ónaintea preotului Eleazar, Ónaintea lui Iosua, fiul lui Nun, şi Ónaintea mai marilor, şi au zis: ÑDomnul a poruncit lui Moise să ne dea o moştenire Óntre fraţii noştri.î Şi li s-a dat, după porunca Domnului, o moştenire Óntre fraţii tatălui lor.

Au căzut zece părţi lui Manase, afară de ţara Galaadului şi a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului.

Căci fetele lui Manase au avut o moştenire Óntre fiii lui, şi ţara Galaadului a fost pentru ceilalţi fii ai lui Manase.

Hotarul lui Manase se Óntindea de la Aşer p‚nă la Micmetat, care este la răsărit de Sihem, şi ducea la dreapta p‚nă la locuitorii din En-Tapuah.

Ţara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim.

Hotarul se pogora p‚nă la p‚r‚ul Cana, la miazăzi de p‚r‚u. Cetăţile acestea ale lui Efraim erau Ón mijlocul cetăţilor lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a p‚r‚ului şi ieşea la mare.

Ţinutul de la miazăzi era al lui Efraim, cel de la miazănoapte al lui Manase, şi marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se Ónt‚lneau cu Aşer şi la răsărit cu Isahar.

Manase stăp‚nea Ón Isahar şi Ón Aşer: Bet-Şean cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui, şi locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei Ónălţimi.

Fiii lui Manase n-au putut să izgonească pe locuitorii din aceste cetăţi, şi Canaaniţii au izbutit astfel să răm‚nă Ón ţara aceasta.

C‚nd copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe Canaaniţi la un bir, dar nu i-au izgonit.

Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua, şi i-au zis: ÑPentru ce ne-ai dat de moştenire numai un sorţ şi numai o parte, c‚nd noi suntem un popor mare la număr şi Domnul ne-a binecuv‚ntat p‚nă acum?î Iosua le-a zis: ÑDacă sunteţi un popor mare la număr, suiţi-vă Ón pădure, şi tăiaţi-o, ca să vă faceţi loc Ón ţara Fereziţilor şi a Refaimiţilor, fiindcă muntele lui Efraim este prea str‚mt pentru voi.î Fiii lui Iosif au zis: ÑMuntele nu ne va ajunge, şi toţi Canaaniţii care locuiesc Ón vale, cei ce sunt la Bet-Şean şi Ón satele lui, şi cei ce sunt Ón valea lui Izreel au care de fier.î Iosua a zis casei lui Iosif, lui Efraim şi lui Manase: ÑVoi sunteţi un popor mare la număr, şi puterea voastră este mare, nu veţi avea un singur sorţ.

Ci veţi avea muntele, căci veţi tăia pădurea, şi ieşirile ei vor fi ale voastre, şi veţi izgoni pe Canaaniţi, cu toate carele lor de fier şi cu toată tăria lor.î