După c‚teva zile, Isus S-a Óntors Ón Capernaum. S-a auzit că este Ón casă, şi s-au adunat Óndată aşa de mulţi că nu putea să-i mai Óncapă locul dinaintea uşii. El le vestea Cuv‚ntul.

Au venit la el nişte oameni, care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi.

Fiindcă nu puteau să ajungă p‚nă la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era Isus, şi, după ce l-au spart, au pogor‚t pe acolo patul Ón care zăcea slăbănogul.

C‚nd le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: ÑFiule, păcatele Óţi sunt iertate!î Unii din cărturari, care erau de faţă, se g‚ndeau Ón inimile lor: ÑCum vorbeşte omul acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele dec‚t numai Dumnezeu?î Œndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei g‚ndeau astfel Ón ei, şi le-a zis: ÑPentru ce aveţi astfel de g‚nduri Ón inimile voastre?

Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: ÑPăcatele Óţi sunt iertateî, ori a zice: ÑScoală-te, ridică-ţi patul, şi umblă?î Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe păm‚nt să ierte păcatele, ÑŢie Óţi poruncescî, a zis El slăbănogului, ñ Ñscoală-te, ridică-ţi patul, şi du-te acasă.î Şi Óndată, slăbănogul s-a sculat, şi-a ridicat patul, şi a ieşit afară Ón faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiţi, şi slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau: ÑNiciodată n-am văzut aşa ceva!î Isus a ieşit iarăşi la mare. Toată mulţimea venea la El; şi El Ónvăţa pe toţi.

C‚nd trecea pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, şez‚nd la vamă. Şi i-a zis: ÑVino după Mine!î Levi s-a sculat, şi a mers după El.

Pe c‚nd şedea Isus la masă Ón casa lui Levi, mulţi vameşi şi păcătoşi au şezut şi ei la masă cu El şi cu ucenicii Lui; căci erau mulţi care mergeau de obicei după El.

Cărturarii şi Fariseii, c‚nd L-au văzut m‚nc‚nd cu vameşii şi cu păcătoşii, au zis ucenicilor Lui: ÑDe ce măn‚ncă El şi bea cu vameşii şi cu păcătoşii?î Isus, c‚nd a auzit acest lucru, le-a zis: ÑNu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.î Ucenicii lui Ioan şi Fariseii obişnuiau să postească. Ei au venit şi au zis lui Isus: ÑPentru ce ucenicii lui Ioan şi ai Fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?î Isus le-a răspuns: ÑOare pot posti nuntaşii c‚tă vreme este mirele cu ei? C‚tă vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.

Vor veni zile, c‚nd va fi luat mirele de la ei, şi atunci vor posti Ón ziua aceea.

Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haină veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, şi mai rea ruptură se face.

Şi nimeni nu pune vin nou Ón burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile, şi vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus Ón burdufuri noi.î S-a Ónt‚mplat că Óntr-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de gr‚u. Ucenicii Lui, pe c‚nd mergeau, au Ónceput să smulgă spice de gr‚u.

Fariseii I-au zis: ÑVezi, de ce fac ei ce nu este Óngăduit să facă Ón ziua Sabatului?î Isus le-a răspuns: ÑOare n-aţi citit niciodată ce a făcut David, c‚nd a fost Ón nevoie, şi c‚nd a flăm‚nzit el şi cei ce erau Ómpreună cu el?

Cum a intrat Ón Casa lui Dumnezeu, Ón zilele marelui preot Abiatar, şi a m‚ncat p‚inile pentru punerea Ónaintea Domnului, pe care nu este Óngăduit să le măn‚nce dec‚t preoţii? Şi cum a dat din ele chiar şi celor ce erau cu el?

Apoi le-a zis: ÑSabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; aşa că Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.î