Œn Tine, Doamne, Ómi caut scăparea: să nu rămÓn de ruşine niciodată!

Scapă-mă, Ón dreptatea Ta, şi izbăveşte-mă! Pleacă-Ţi urechea spre mine, şi ajută-mi.

Fii o stÓncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna! Tu ai hotărÓt să mă scapi, căci Tu eşti stÓnca şi cetăţuia mea.

Izbăveşte-mă, Dumnezeule, din mÓna celui rău, din mÓna omului nelegiuit şi asupritor!

Căci Tu eşti nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule! Œn Tine mă Óncred din tinereţea mea.

Pe Tine mă sprijinesc, din pÓntecele mamei mele. Tu eşti Binefăcătorul meu Óncă din pÓntecele mamei; pe Tine Te laud fără-'ncetare.

Pentru mulţi am ajuns ca o minune, dar Tu eşti scăparea mea cea tare.

Să mi se umple gura de laudele Tale, şi'n fiecare zi să Te slăvească!

Nu mă lepăda la vremea bătrÓneţei; cÓnd mi se duc puterile, nu mă părăsi!

Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine, şi ceice-mi pÓndesc viaţa se sfătuiesc Óntre ei, zicÓnd: ,,L -a părăsit Dumnezeu; urmăriţi -l, puneţi mÓna pe el, căci nu -i nimeni care să -l scape!`` Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Dumnezeule, vino de grab Ón ajutorul meu!

Să rămÓnă de ruşine şi nimiciţi, cei ce vor să-mi ia viaţa! Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară, cei ce-mi caută perzarea!

Şi eu voi nădăjdui pururea, Te voi lăuda tot mai mult.

Gura mea va vesti, zi de zi, dreptatea şi mÓntuirea Ta, căci nu -i cunosc marginile.

Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule! Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta.

Dumnezeule, Tu m'ai Ónvăţat din tinereţă, şi pÓnă acum eu vestesc minunile Tale.

Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrÓneţe cărunte, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum, şi puterea Ta neamului de oameni care va veni!

Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge pÓnă la cer; Tu ai săvÓrşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine?

Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri; dar ne vei da iarăş viaţa, ne vei scoate iarăş din adÓncurile pămÓntului.

Œnalţă-mi mărimea mea, Óntoarce-Te, şi mÓngÓie-mă din nou!

Şi te voi lăuda Ón sunet de alăută, Œţi voi cÓnta credincioşia. Dumnezeule, Te voi lăuda cu arfa, SfÓntul lui Israel!

CÓnd Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria Ón sufletul, pe care mi l-ai izbăvit; şi limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta, căci cei ce-mi caută pierzarea sÓnt ruşinaţi şi roşi de ruşine.