(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă Ón adunarea lui Dumnezeu; El judecă Ón mijlocul dumnezeilor.

-,,PÓnă cÓnd veţi judeca strÓmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? - Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului, Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mÓna celor răi.`` Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep'nimic, ci umblă Ón Óntunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămÓntului.

Eu am zis: ,,SÓnteţi dumnezei, toţi sÓnteţi fii ai Celui Prea Œnalt.`` Œnsă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.`` - Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămÓntul! Căci toate neamurile sÓnt ale Tale.