Veniţi să cÓntăm cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către StÓnca mÓntuirii noastre.

Să mergem Ónaintea Lui cu laude, să facem să răsune cÓntece Ón cinstea Lui!

Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Œmpărat mare mai pesus de toţi dumnezeii.

El ţine Ón mÓnă adÓncimile pămÓntului, şi vÓrfurile munţilor sÓnt ale Lui.

A Lui este marea, El a făcut -o, şi mÓnile Lui au Óntocmi uscatul: veniţi să ne Ónchinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul Ónaintea Domnului, Făcătorului nostru!

Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sÓntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mÓna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! - ,,Nu vă Ómpetriţi inima, ca la Meriba, ca Ón ziua dela Masa, Ón pustie, unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au Óncercat, măcarcă văzuseră lucrările Mele.

Patruzeci de ani M'am scÓrbit de neamul acesta, şi am zis: ,,Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.`` De aceea am jurat Ón mÓnia Mea: ,,Nu vom intra Ón odihna Mea!``